Comuna Sâg, Sălaj

Sâg
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Sârbi
Biserica de lemn din satul Sârbi
Map
Sâg (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°02′43″N 22°46′23″E ({{PAGENAME}}) / 47.045187°N 22.773145°E

Țară România
Județ Sălaj

SIRUTA142612

ReședințăSâg
Sate componenteSâg, Fizeș, Mal, Sârbi, Tusa

Guvernare
 - PrimarNicolae-Sebastian Peștean[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total87,88 km²

Populație (2021)
 - Total3.324 locuitori
 - Densitate39,5 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal457300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Sâg (în maghiară: Felsőszék) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Fizeș, Mal, Sâg (reședința), Sârbi și Tusa.

Așezare

Comuna Sâg este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, la contactul Munților Plopișului cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Satele Fizeș și Sâg sun în partea de nord-vest acomunei, Mal în partea de est la intrare dinspre Bănișor până la granița cu județul Cluj, Sârbi este încadrat de satele Mal, Sâg și Tusa, având cel mai mic teritoriu și satul Tusa, cu cel mai mare teritoriu este poziționat de-a lungul drumului județean Nușfalău-Ciucea, până la hotarul cu județele Cluj și Bihor.

Demografie



Componența etnică a comunei Sâg

     Români (78,79%)

     Romi (16,34%)

     Slovaci (2,2%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (2,68%)


Componența confesională a comunei Sâg

     Ortodocși (83,84%)

     Penticostali (5,51%)

     Martori ai lui Iehova (3,4%)

     Romano-catolici (2,14%)

     Greco-catolici (1,17%)

     Alte religii (0,93%)

     Necunoscută (3,01%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sâg se ridică la 3.324 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.276 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,79%), cu minorități de romi (16,34%) și slovaci (2,2%), iar pentru 2,68% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,84%), cu minorități de penticostali (5,51%), martori ai lui Iehova (3,4%), romano-catolici (2,14%) și greco-catolici (1,17%), iar pentru 3,01% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație

Comuna Sâg este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Nicolae-Sebastian Peștean[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal4    
Partidul Social Democrat4    
Partidul PRO România2    
Alianța pentru Unirea Românilor2    
Uniunea Salvați România1    

Istoric

Din atestările documentare ale așezărilor la nivelul comunei, în intervalul dintre secolul al XIII-lea și secolul al XIV-lea, săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unor locuiri mult înainte, astfel, în satul Sâg s-a descoperit un tezaur monetar datat în epoca bronzului. Satul Sâg este atestat documentar în anul 1257 sub denumirea de Terra Szek, Tusa în anul 1341, Sâbi în anul 1481, Mal în anul 1454 și Fizeș în anul 1341.

Biserica de lemn din Sârbi a fost ridicată în anul 1707.

Biserica de lemn din Tusa cu hramul "Sf. Arhangheli", a fost construită la sfârșitul secolul al XVII-leasecolului al XVII-lea, din lemn masiv și bine conservată.

Economie

Biserica de lemn din Tusa

Economia comunei este predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor, exploatarea fânețelor și pomicultură. În prezent, pe cursul râului Barcău, la Tusa, se construiește o nouă păstrăvărie ce va avea ca scop creșterea și comercializarea peștelui în cantități industriale, spre deosebire de cea veche, ce satisfăcea doar piața locală și zonele apropiate.

Atracții turistice

Personalități născute aici

Note

Bibliografie

  • V. Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • T. Morariu, V. Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902

Vezi și