Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg) - Ținutul de Jos (în maghiară Alszeg), mai exact, cursul superior al văii Almașului cu afluenții - zona dintre Zimbor și Tetișu.
Demografie
Componența etnică a comunei Cuzăplac
Români (75,96%)
Maghiari (13,59%)
Romi (5,51%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (4,94%)
Componența confesională a comunei Cuzăplac
Ortodocși (76,09%)
Reformați (13,91%)
Penticostali (2,31%)
Baptiști (1,28%)
Alte religii (1,22%)
Necunoscută (5,19%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cuzăplac se ridică la 1.560 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.864 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,96%), cu minorități de maghiari (13,59%) și romi (5,51%), iar pentru 4,94% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,09%), cu minorități de reformați (13,91%), penticostali (2,31%) și baptiști (1,28%), iar pentru 5,19% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Biserica de lemn "Învierea Domnului" din satul Cubleșu, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
Biserica de lemn din satul Mierța, construcție 1857
Biserica de lemn din satul Stoboru, construcție 1715
Biserica reformată din satul Petrindu, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric
Clopotnița de lemn a bisericii reformate din satul Petrindu, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
Biserica Reformată din satul Cuzăplac, construcție 1906 - în interior elemente de secol 18 și 19.
Drumul lui Traian - segment de drum roman ce pornește de la castrul roman Optatiana (invizibil în teren), trece valea Almașului în dreptul Plopului lui Kiss Karoly, strabate cătunul Bozolnic și satele Stoboru și Cubleșu, apoi urcă prin pădure la locul numit Cruce (o intersecție de drumuri romane, unde există o răstignire și un posibil turn roman). De acolo drumul coboară spre Șardu, jud.Cluj - drum asfaltat integral ce duce pe Valea Șardului până în satul Șardu.
Plopul lui Kiss Karoly - plop multisecular: 50 m inălțime, 3 m grosime, vârsta aprox.350-400 de ani - merită văzut!
Arhitectura tradițională unică a caselor din satele Gălășeni, Petrindu, Ruginoasa și mai sporadic în celelalte sate, arhitectură aparținătoare ținutului etnografic Țara Călatei - Kalotaszeg
Peștera (grota) de la Tămașa
Panoramele magnifice de pe vârful Planului (475 m) și Dealul lui Ciocoi cu urme de tranșee din Al doilea Război Mondial
Beneia Sălbatică - o vale foarte sălbatică (Valea Beneii), plină de vegetație, excelentă pentru trekking. Cândva a acolo a existat un sat ce avea și școală.