Coltan

O bucată de columbit-tantalit, dimensiunile 6,0 × 2,5 × 2,1 cm

Coltanul (prescurtare de la columbite-tantalite) este un minereu metalic de culoare neagră mată din care sunt extrase elementele niobiu și tantal. Mineralul dominat de niobiu din coltan este columbita (după numele american inițial al niobiului columbium), iar mineralul dominat de tantal este tantalita.[1]

Tantalul din coltan este folosit pentru fabricarea condensatoarelor de tantal care sunt utilizate pentru producerea de telefoane mobile, computere, electronice auto și camere.[2] Exploatarea coltanului[3][4] se practică pe larg în Republica Democratică Congo.[5][6][7]

Producție

Aproximativ 71% din oferta globală de tantal în 2008 a fost extrasă recent, 20% provenea din reciclare, iar restul provenea din zgură de staniu și din stocuri.[8] Mineralele de tantal se extrag în Republica Democratică Congo, Columbia, Rwanda, Australia, Brazilia, China, Etiopia și Mozambic.[9] Tantalul este produs și în Thailanda și Malaysia ca produs secundar al topirii staniului. Potențiale mine viitoare, în ordinea descrescătoare a mărimii, sunt explorate în Egipt, Groenlanda, China, Australia, Finlanda, Canada, Nigeria și Brazilia.[10]

Utilizare

Coltanul este folosit mai ales pentru producerea de condensatoare cu tantal, utilizate în telefoanele mobile și aproape orice fel de dispozitiv electronic.[11][12][13] Niobiul și tantalul au o gamă largă de utilizări, inclusiv lentile de refracție pentru ochelari, aparate foto, telefoane și imprimante. Ele sunt folosite și în circuite semiconductoare și condensatoarele pentru dispozitive electronice mici, cum ar fi aparatele auditive, stimulatoarele cardiace și playerele MP3, precum și în hard disk-urile computerelor, electronicele auto și filtrele de unde acustice de suprafață (SAW) pentru telefoane mobile.

Coltanul este folosit și pentru aliajele de temperatură înaltă pentru motoare cu reacție, turbine eoliene aeropurtate și cele terestre.[14] Mai recent, la sfârșitul anilor 2000, superaliajele nichel-tantal utilizate în motoarele cu reacție reprezentau 15% din consumul de tantal.[15][16]

Blestemul resurselor

Se consideră că unele țări bogate în resurse naturale suferă de „blestemul resurselor” aparent paradoxal – având o dezvoltare economică mai proastă decât țările cu mai puține resurse.[17] Bogăția de resurse poate fi legată și de „... probabilitatea unei dezvoltări democratice slabe, corupție și război civil”.[17] Nivelurile ridicate de corupție duc la o mare instabilitate politică, deoarece oricine controlează activele (de obicei liderii politici și guvernul, în cazul Republicii Democratice Congo) le poate folosi în propriul beneficiu. Resursele generează bogăție, pe care liderii o folosesc ca să rămână la putere „... fie prin mijloace legale, fie prin mijloace coercitive (ex. finanțarea milițiilor)”.[18] Creșterea importanței coltanului în electronică „a avut loc pe măsură ce liderii militari și armatele din estul Congo-ului au transformat operațiunile miniere artizanale. ... în întreprinderi cu muncă forțată ca să câștige valută forte pentru a-și finanța milițiile”, conform unui studiu antropologic din 2008.[19] Când, în anii 1990, o mare parte din estul Congo a căzut sub controlul forțelor rwandeze, Rwanda a devenit brusc un exportator major de coltan, beneficiind de slăbiciunea guvernului congolez.[20][necesită citare pentru verificare] Prețul în creștere „a adus până la 20 de milioane de dolari pe lună grupurilor rebele” și altor facțiuni care comercializează coltanul extras în nord-estul Congo-ului, potrivit unui raport al ONU.[21]

Note

  1. ^ Tantalum-Niobium International Study Centre, Coltan, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ „Commodity Report 2008: Tantalum” (PDF). United States Geological Survey. Accesat în . 
  3. ^ Congo: war-torn heart of Africa, , arhivat din original la , accesat în  
  4. ^ Breaking the Silence- Congo Week, , arhivat din original la , accesat în  
  5. ^ . Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Söderberg, Mattias (), Is there blood on your mobile phone?, arhivat din original la , accesat în  
  7. ^ „IRC Study Shows Congo's Neglected Crisis Leaves 5.4 Million Dead; Peace Deal in N. Kivu, Increased Aid Critical to Reducing Death Toll”. . Accesat în . 
  8. ^ Papp, John F. (ianuarie 2011), "Niobium (Columbium) and Tantalum", U.S. Geological Survey, 2009 Minerals Yearbook, pp. 52.1 - 52.14 (PDF), accesat în  
  9. ^ US Geological Survey (), Minerals Yearbook Nb & Ta, United States Geological Survey, accesat în  
  10. ^ „Tantalum supplement” (PDF), Mining Journal, noiembrie 2007, arhivat din original (PDF) la , accesat în  
  11. ^ „Five things you need to know about coltan”. ICIJ (în engleză). . Accesat în . 
  12. ^ „Coltan, Cell Phones, and Conflict: The War Economy of the DRC”. New Security Beat (în engleză). . Accesat în . 
  13. ^ „What is Coltan? 5 Facts You Should Know | INN”. Investing News Network (în engleză). . Accesat în . 
  14. ^ „Applications for Tantalum”. Accesat în . 
  15. ^ Tiffany Ma. „China and Congo's coltan connection” (PDF). Futuregram (în engleză). Project 2049 Institute. p. 5. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  16. ^ „Boeing's orders and deliveries information (as of May 2009)”. Boeing. 
  17. ^ a b Humphreys (). Escaping the Resource Curse. New York: Columbia University Press. p. 1.  Parametru necunoscut |arată-autori= ignorat (ajutor)
  18. ^ Humphreys (). Escaping the Resource Curse. New York: Columbia University Press. pp. 10–11.  Parametru necunoscut |arată-autori= ignorat (ajutor)
  19. ^ Mantz, J. W (). „Improvisational economies: Coltan production in the eastern Congo”. Social Anthropology. 16 (1): 34–50. doi:10.1111/j.1469-8676.2008.00035.x. 
  20. ^ David van Reybrouck (). Congo: The Epic History of a People. HarperCollins. p. 456f. ISBN 978-0-06-220011-2. 
  21. ^ (Raport). Arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor);

Legături externe