Acest articol nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Puteți să o adăugați sau să o extindeți.
Alegerile din 1990 au înregistrat un record de votanți 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscriși în listele electorale, ceea ce înseamnă un procent-record de 86,19%. Un record poate fi poate fi catalogat și procentul cu care Ion Iliescu a fost ales președinte României: 85,07%, adică 12.232.498 de voturi. Ceilalți doi candidați, Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD) s-au plasat foarte departe de câștigător, cu numai 1.529.188 de voturi (10,64%) și, respectiv, 617.007 voturi (4,29%).
În 1992, la al doilea proces de votare post-decembrist, românii nu s-au mai prezentat la secțiile de votare în număr așa mare ca în mai 1990. În primul tur al prezidențialelor, desfășurat la 27 septembrie, din cei 16.380.663 de cetățeni cu drept de vot, au venit la urne doar 12.496.430 (76,28%), cu aproximativ 2 milioane mai puțin decât în '90 și aproape exact numărul celor care îl votaseră la primele alegeri pe președintele în exercițiu de atunci Ion Iliescu.
Din cei șase candidați la funcția de președinte al României, alegerile prezidențiale s-au tranșat, în turul doi de data aceasta, între același președinte în exercițiu Ion Iliescu (susținut în primul tur de 5.633.465 de români, adică 47,34%) și reprezentantul Convenției Democrate Române, clasat al doilea candidat după primul tur, Emil Constantinescu (care primise în primul tur 3.717.006 voturi, adică 31,24%). Și deși statistic prezența la vot a înregistrat o scădere, la scrutinul decisiv din 11 octombrie mergând la urne 12.153.810 români (73,22%), diferența de voturi între câștigător și învins a fost detașată.
