Boletales

Boletales
Boletus edulis
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungus
Diviziune: Basidiomycota
Clasă: Agaricomycetes
Subclasă: Agaricomycetidae
Ordin: Boletales
E.-J.Gilbert (1931)
Diversitate
16 familii
Sinonime
Modifică text Consultați documentația formatului

Boletales (Édouard-Jean Gilbert, 1931) este un ordin de ciuperci a încrengăturii Basidiomycota, în clasa Agaricomycetes și subclasa Agaricomycetidae cu global peste 1.300 de specii împărțit în 96 de genuri și 16 (17) familii.[1][2] Cea mai cunoscută și mare familie este cea a Boletaceae-lor care include specia savurosului Boletus edulis (hrib cenușiu). Se dezvoltă aproape numai în păduri de conifere, foioase sau mixte precum la marginile lor.[3][4]

Istoric

Ordinul Boletales este destul de vechi, fosile găsite au fost putut datate în timpul geologic al Paleogenului, cu o vârstă între 34 și 44 milioane de ani, fiind însă mult mai tânăr decât ordinul Agaricales, a cărui evoluție a început între 139 și 178 milioane de ani, adică în Jurasic. [5]

Ordinul a fost determinat de micologul francez E.-J.Gilbert în volumul 3 al marii sale opere Les Livres du Mycologue din 1931.[6]

Celelalte încercări de redenumire nu sunt folosite și astfel neglijabile.

Descriere

Ordinul Boletales a fost inițial stabilit pentru a descrie ciuperci cu picior, tuburi și pori, dar pe baza caracteristicilor micro-morfologice și filogenetice (în special prin analiza ADN), s-a putut dovedi că bureți cu un aspect absolut diferit aparțin acestui ordin. Astfel se găsesc aici de asemenea specii cu lamele ca Chroogomphus rutilus, Paxillus involutus, sau Hygrophoropsis aurantiaca, cu pseudo-lamele ca Boletinellus merulioides, cu glebă pe interior (pufaie ca Astraeus hygrometricus, Scleroderma citrinum și Scleroderma verrucosum), subterane ca trufa, de exemplu Alpova diplophloeus sau Melanogaster tuberiformis, chiar și bureți de mucegai ca Serpula lacrymans.

În plus, marea majoritate, dar nu toate speciile, sunt simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Astfel de exemplu Gomphidius glutinosus este simbiont și parasit (atacă micorizele lui Suillus bovinus), Leucogyrophana mollusca sau Pseudoboletus parasiticus (parazitează pe Scleroderma citrinum) sunt paraziți puri, Buchwaldoboletus se hrănește parazitar și saprofit, pe când Gyrodontium sacchari, Pseudomerulius curtisii sau Tapinella atrotomentosa trăiesc numai ca saprofiți.

Multe, dar nu toate speciile în acest ordin sunt comestibile, dar există de asemenea câteva otrăvitoare ca Boletus satanas, Boletus lupinus sau Paxillus involutus precum o serie de bureți necomestibili între alții Caloboletus calopus, Rhopalogaster transversarium sau Tylopilus felleus.[3][4]

Sistematică

Familiile în ordinul Boletales sunt:

Imagini (specii tip de gen din familiile ale ordinului Boletales)

Imagini din familia Boletaceae (selecție)

Imagini din diverse familii (selecție)

  • Hygrophoropsis aurantiaca (Hygrophoropsidaceae)
    Hygrophoropsis aurantiaca (Hygrophoropsidaceae)
  • Leucogyrophana mollusca (Hygrophoropsidaceae)
    Leucogyrophana mollusca (Hygrophoropsidaceae)
  • Alpova diplophloeus 17479 (Paxillaceae)
    Alpova diplophloeus 17479 (Paxillaceae)
  • Gyrodon lividus (Paxillaceae)
    Gyrodon lividus (Paxillaceae)
  • Melanogaster tuberiformis (Paxillaceae)
    Melanogaster tuberiformis (Paxillaceae)
  • Paragyrodon sphaerosporus (Paxillaceae)
    Paragyrodon sphaerosporus (Paxillaceae)
  • Paxillus involutus (Paxillaceae)
    Paxillus involutus (Paxillaceae)
  • Rhizopogon roseolus (Rhizopogonaceae)
    Rhizopogon roseolus (Rhizopogonaceae)
  • Rhopalogaster transversarium (Rhizopogonaceae)
    Rhopalogaster transversarium (Rhizopogonaceae)
  • Calostoma cinnabarina (Sclerodermataceae)
    Calostoma cinnabarina (Sclerodermataceae)

Note

  1. ^ Mycobank
  2. ^ P. M. Kirk, P. F. Cannon, D. W. Minter, J. A. Stalper: „Dictionary of the Fungi, ed. 10, Editura CAB International, Wallingford 2008, p. 96, ISBN 978-0-85199-826-8
  3. ^ a b Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 28-31, ISBN 978-3-440-13447-4
  4. ^ a b Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
  5. ^ Bryn Dentinger: „Molecular phylogenetics of porcini mushrooms (Boletus section Boletus)”, în: Molecular Phylogenetics and Evolution, vol. 57, nr. 3,‎ Londra 2010, p. 1276–1292
  6. ^ E.-J. Gilbert: „Les Livres du Mycologue”, vol. III: „Les Bolets”, Editura E. Le François, Paris 1931, p. 83

Bibliografie

  • Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, ISBN 3-405-11774-7
  • Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
  • Heinrich Dörfelt, Gottfried Jetschke (ed.): „Wörterbuch der Mykologie”, Editura Spektrum, Heidelberg 2001, ISBN 3-8274-0920-9
  • Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
  • Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
  • Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983

Legături externe