Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de sud-vest a raionului Cozmeni. De această comună depind administrativ satele Călinești, Ciortoria, Dumbrava, Ostra și Zelenău.
Istorie
Localitatea Berbești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Berbești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Stăneștii de Jos (în germanăUnterstanestie).
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.
Începând din anul 1991, satul Berbești face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 16 (2+14), reprezentând 0,76% din populație [1]. În prezent, satul are 1.987 locuitori, preponderent ucraineni.
Demografie
Componența lingvistică a localității Berbești
Ucraineană (99,3%)
Alte limbi (0,7%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Berbești era vorbitoare de ucraineană (99,3%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[2]
Componența etnică a comunei Berbești (județul Storojineț)
Români (2,33%)
Evrei (3,86%)
Ruteni (92,55%)
Altă etnie (1,26%)
Componența confesională a comunei Berbești
Ortodocși (93,79%)
Romano-catolici (1,63%)
Mozaici (3,86%)
Altă religie (0,72%)
Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Berbești se ridica la 2016 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (92,52%), cu o minoritate de evrei (3,86%) și una de români (2,33%). Alte persoane s-au declarat: germani (18 persoane) și polonezi (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,79%), dar existau și mozaici (3,86%) și romano-catolici. Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (9 persoane), reformați\calvini (1 persoană) și greco-catolici (4 persoane).
