Beratzhausen este așezat la 30 de kilometri nord-vest de Regensburg și la 60 kilometri sud-est de Nürnberg. Localitatea este udată de un afluent al Dunării, Schwarze Laber.
Istoric
La Beratzhausen s-au găsit urme de locuire din epoca bronzului. Din anul 866, avem primele menționări documentare despre localitate, într-un act privitor la un schimb făcut între „nobilis fidelis regis” Adalpertus și episcopul de Regensburg.
Primăria localității Beratzhausen a fost construită în 1574.
În anul 1845, a ars sanctuarul Biserica de Pelerinaj Sfânta Maria cea Grabnic Ajutătoare[3], care fusese construit în 1735. Curând după incendiu, a fost reconstruit. În 1870, s-a construit calea ferată dintre Nürnberg și Regensburg; ca urmare, Beratzhausen posedă stație de cale ferată, începând cu 1874.
Din anul 1901, Beratzhausen devine localitate electrificată.
Culte
Beratzhausen este o comunitate rurală, situată în inima Bavariei, cu o comunitate romano-catolică puternică, cu unsprezece biserici și un mare număr de mici capele, precum și o comunitate mult mai mică protestantă, cu o biserică.
Ca loc de pelerinaj este cunoscută Wallfahrtskirche Maria-Hilf[4], cu poteca în scări, cu cele 14 stațiuni ale Căii Crucii.
Obiective de interes cultural-turistic și religios
Frescă, pe bolta Pfarrkirche St. Peter und Paul in Beratzhausen[5]: Răstignirea Sfântului Apostol Petru
Wallfahrtskirche Maria-Hilf[4], construită în stil rococo, domină localitatea. La biserică se poate ajunge fie pe o șosea, în serpentine, fie pe o potecă, cu scări (trepte). La urcare, pe potecă, pe partea stângă se află marcate, cu inscripții și imagini, cele 14 Stațiuni ale Căii Crucii, procesiune catolică din Vinerea Mare. Primul pelerinaj la sanctuar a avut loc în 1710. Din cauza problemelor de spațiu, biserica a fost reconstruită în anii 1734-1742. După incendiul din 1845, sanctuarul a fost reconstruit. Pe o placă de piatră așezată pe zidul Bisericii de Pelerinaj Sfânta Maria cea Grabnic Ajutătoare, sunt enumerați sculptorii români autori ai lucrărilor din parc.
Pfarrkirche St. Peter und Paul in Beratzhausen[5] se află în centrul localității, în Kirchplaz[6]. Este o biserică romano-catolică construită în stilul baroc târziu. Este dotată cu un magnific mobilier rococo. Fresce minunate împodobesc interiorul bisericii.
Capela Sf. Mihail, din cimitir,[7] a fost construită în stil gotic, la sfârșitul secolului al XIV-lea, de Stauffer de Ehrenfels.
Primăria din Beratzhausen este o construcție în stil baroc, din 1573, restaurată în 1791.
Zehenstadel (1599) adăpostește astăzi muzeul localității.
Statuia lui Paracelsus este așezată în centrul localității.
Placa memorială dedicată Monseniorului Georg Weig (1883-1941), în Kirchplaz[6], misionar în China.
Personalități legate de Beratzhausen
Paracelsus a petrecut ceva timp în Beratzhausen și a scris aici, în 1530, două din operele sale majore.
Georg Weig, misionar catolic în China, Societas Verbi Divini, episcop in partibus, vicar apostolic de Qingdao (China), fondator al catedralei Sf. Arhanghel Mihail din Qingdao (1932-1934).
Biserica de Pelerinaj Sfânta Maria cea Grabnic Ajutătoare, din Beratzhausen (în germană: Wallfahrtskirche Maria-Hilf)
Biserica de Pelerinaj Sfânta Maria cea Grabnic Ajutătoare, din Beratzhausen
Bibliografie
Markus Bauer: Fasching in Beratshausen: schon 1499 urkundlich genannt … bis heute über die Landesgrenzen bekannt, Beratshausen 1997, ISBN 3-7847-1162-6
Franz X. Bogner: Im Tal der Schwarzen Laber. Pustet, Regensburg, ISBN 3-7917-1673-5.
Robert Dollinger: Elfhundert Jahre Beratzhausen in der ehemaligen reichsfreien Herrschaft Ernfels. Habbel, Regensburg 1966.
Manuela Seidl: Die Zeit des Nationalsozialismus in Beratzhausen 1933–1945. Ein Beitrag zur Geschichte des Marktes Beratzhausen, 2. Auflage, Studio-Druck, Regensburg 1995, ISBN 3-9804185-0-2
Franz-Xaver Staudigl: Heimatgeschichtslexikon des Marktes Beratzhausen. Markt Beratzhausen, Beratzhausen 1996.
^Ceyrat este o comună franceză, din departamentul Puy-de-Dôme și regiunea Auvergne. Face parte din aria urbană a Clermont-Ferrand. Populația sa este de 5458 locuitori.
