Avram P. Todor (n. 18 ianuarie 1899, Vaidei, Hunedoara – d. 12 septembrie 1978, București) a fost un bibliotecar, cercetător al literaturii, publicist, profesor de liceu, autor de manuale școlare, lector universitar și traducător român.^[1]

S-a născut în data de 18 ianuarie 1899. Tatăl său, Petru, era zidar. Avram a fost al patrulea fiu dintre cei trei băieți și o fată. Mama, Elena, a venit din Vinerea (zona Orăștie).

A urmat anii de scoală la Orăștie, apoi a beneficiat de o bursă și a continuat la Gimnaziul Superior din Blaj.^[2] A debutat la 14 ani în publicația „Progresul” din Oravița cu o poezioară în care exprima durerea neamului la moartea aviatorului Aurel Vlaicu.^[3] În 1917, a dat „un simulacru de examen de maturitate”, deoarece a fost înrolat și a luptat în Primul Război Mondial, dobândind „cel mai simpatic grad din armata austro-ungară: zászlós (sublocotenent)”.^[4] După război, a devenit student la 19 ani. A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, unde i-a fost profesor Ioan Bianu, directorul Bibliotecii Academiei. Doctor în filologie, cu lucrarea „Eminescu în literatura maghiară”, susținută în 1947.^[5]

Avram P. Todor a fost profesor la liceele „Gheorghe Lazăr” și „Ion Neculce” din București și a fost coautor la o seamă de manuale de limba română, împreună cu profesorul Gheorghe Șerban de la Liceul „Spiru Haret” din București. A scris mai multe zeci de articole pentru enciclopedia maghiară Gutenberg Nagy Lexikon. În articolul Un zilier al culturii^[6] scriitorul maghiar Árvay Árpád îl citează pe istoricul și bibliograful Veress Endre, care, cu sprijinul lui Avram P. Todor, a reușit să alcătuiască 4 și să tipărească 3 din volumele Bibliografiei româno-ungare. Înainte de proclamarea Republicii, a fost șef de lucrări la Institutul de Istorie Națională, conferențiar la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte,^[7] a lui Nicolae Iorga, și a predat lecții de maghiară la Universitatea din București.^[8]

După al Doilea Război Mondial, a participat la mai multe întâlniri culturale româno-maghiare, ultima dată în 1950. A fost acuzat de trădare datorită prieteniei cu diplomații francezi din București,^[9] arestat și închis în perioada 1950-1959 la București, Aiud și Pitești. După eliberare, a fost încadrat la serviciul de curățenie publică din București. A revenit la Biblioteca Academiei în 1966, ca și colaborator extern.^[10]

• Avram P. Todor, Confluențe literare româno-maghiare, Editura Kriterion, București, 1983.

• „Eminescu în literatura maghiară”, în Convorbiri Literare, LXXII, 6-9, 1939, pp. 1153–1198.
• Eminescu válogatott versei (ediție bilingvă), Állami Könyvkiadó, București, 1950 (100 de ani de la nașterea poetului), pp. 234–237.
• „Ioan Bianu (1856–1935)”, în: Apulum, XII, 1974, pp. 664–671.
• „Victor Lazăr”, în vol.: Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România. 1867-1967. Cartea Centenarului, București, 1968, p. 314.
• „Romancierul maghiar N. Jósika și românii”. În: Preocupări literare, IV, nr. 2, pp. 49-60.

• Constantin Negruzzi, Negru pe alb (scrisori de la un prieten), Tipografiile Române Unite, București, 1936.
• Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Editura Națională „Gheorghe Mecu”, București, 1943.^[11]
• Ion Creangă, Povești, Editura Națională „Gheorghe Mecu”, București, 1942.^[12]

Prima poezie tradusă în limba română a fost Mama poloneză (A lengyel anya) de Kálmán Tóth. L-a tradus integral pe Petőfi Sándor. De asemenea, a tălmăcit poeme de Ady Endre, Arany János, Barcsay Abrahám, Kisfaludy Károly, proză de Móricz Zsigmond^[13] și Jókai Mór^[14].

• Kálmán Mikszáth, Săliștencele, Editura de Stat, București, 1947^[15].
• Mihály Fazekas, Mateiaș Gâscarul, Editura de Stat, București, 1949.^[16]

• Petőfi Sándor, „Crâșmă mică-n cap de sat”, în: Foaia Noastră nr. 4 / 15 februarie 1967, p. 6.
• Petőfi Sándor, „O seară acasă”, în: Floarea Soarelui, nr. 3-6 / martie–iunie 1928, p. 63.
• Petőfi Sándor, „Tinerețe”, în: Floarea Soarelui, nr. 3-6 / martie–iunie 1928, p. 48.

• Maria Basarab, „Avram P. Todor - un profesionist al bibliotecii”. În: Sargetia, Acta Musei Devensis (S.N.), anul IX, 2018, pp. 315–322.
• Grigore Băjenaru, Cișmigiu & Comp., Editura Tineretului, București, 1968, pp. 108-111.
• Grigore Băjenaru, Bună dimineața, băieți!, Editura Jurnalul Național, București, 2009, p. 268.
• György Beke, Fără interpret, ediție on-line.
• György Györfi-Deák, Însemnări sălăjene (caiet de lectură), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015, pp. 39–47.
• Nicolae Manolescu, Rolul culturii. În: România literară, nr. 17 / 26 aprilie 1984, p. 9.
• Sándor Veégh, Un statornic si talentat traducător: Avram P. Todor. În: Steaua Roșie nr. 6 / 9 ianuarie 1971, pag. 3.

• 
  Fotografie din 1970
• 
  Portret din 1975
• 
  Ediţia „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă de la Editura „Gheorghe Mecu”
• 
  Ediţia „Poveşti” de Ion Creangă de la Editura „Gheorghe Mecu”
• 
  Coperta romanului „Săliştencele” de Kálmán Mikszáth
• 
  Coperta volumului „Confluențe literare româno-maghiare”