Asociația Scriitorilor din Serbia (în sârbă Udruženje književnika Srbije, cu alfabetul latin: Удружење књижевника Србије) este asociația oficială a scriitorilor din Serbia. Actualul său președinte este Milovan Vitezović.
Istorie
Asociația a fost înființată la 26 mai 1905. Fondatorii și primii membri ai săi au fost Aleksandar Belić(d), Borivoje Popović, Dobrosav Ružić, Dragomir Janković, Dragoljub Pavlović(d), Dragutin Ilić(d), Živojin Dačić, Jovan Skerlić(d), Lujo Vojnović(d), Ljubomir Mivanoić(d), Milan Mivanoićević(d) , Ljubomir Mivanoić(d), Milorad Pavlović-Krpa(d), Nikola Vulić(d), Pavle Popović(d), Petar Odavić, Radoje Domanović, Rista Odavić, Simo Matavulj (ca președinte) și Stanoje Stanojević(d).[1]
După Al Doilea Război Mondial
Asociația a fost restabilită după eliberarea Belgradului cu ocazia reuniunii care a avut loc la 31 decembrie 1944.[2] Semnatari de seamă ai inițiativei au fost Isidora Sekulić, Ivo Andrić, Jovan Popović, Milan Vukasović, Branko Lazarević(d) și alții.[2] Isidora Sekulić a fost aleasă ca primul președinte de după război, în timp ce Oskar Davičo a fost primul său secretar.[2] Asociația a reunit autori care s-au alăturat sau au susținut partizanii iugoslavi și cei care nu au colaborat cu Puterile Axei sau cu fasciștii locali în timpul ocupației Serbiei de către Puterile Axei și a restului Iugoslaviei.[2] Pe lângă rolul său cultural și social, asociația a început să joace un rol proeminent ca organizație sindicalistă a scriitorilor.[2] A avut două secții regionale separate, una pentru Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și una pentru Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, dintre care a doua și-a declarat intenția de a se constitui ca organizație independentă în 1970.[2]
Ca urmare a sprijinului acordat de către Asociația Scriitorilor din Slovenia pentru greva minerilor din Kosovo din 1989, Asociația Scriitorilor din Serbia și-a întrerupt relațiile cu Asociația Scriitorilor din Slovenia.[3]
Președinți
Obiective
Asociația Scriitorilor din Serbia își declară principalele obiective: reunirea autorilor sârbi în aceeași comunitate, protejarea intereselor profesionale ale membrilor săi, lucrul la relațiile lor interpersonale, lucrul la relațiile cu editorii și publicul larg, ușurându-le meseria și ajutarea membrilor săi sau a familiilor acestora care se află în sărăcie.
Note
Vezi și
Legături externe
|
|---|
| Articole conexe | | |
|---|
Literatura
medievală | |
|---|
Înainte de
sec. XIX | |
|---|
| Sec. XIX | |
|---|
| Sec. XX | |
|---|
| Sec. XXI | |
|---|
| Premii literare | |
|---|
| Vezi și | |
|---|
