Asociația Generală a Inginerilor din România (acronim: AGIR) este o organizație profesională neguvernamentală a inginerilor din România, de utilitate publică[1]..
Obiective
să contribuie la recunoașterea rolului profesiei de inginer ca factor determinant în evoluția tehnica si economica a societății romanești;
sa participe la programe de cercetare, de educație si alte programe, cu finanțare interna si externa;
sa sprijine libera inițiativa, organizarea de activități de consultanta, expertiza, perfecționare, formare si reconversie profesionala prin cursuri si altele asemenea, în scopul adaptării inginerilor la cerințele pieței muncii;
sa organizeze si sa participe la activități de educație continua inginereasca;
Primul președinte al Societății Politehnica a fost Ștefan Fălcoianu, președinte de onoare fiind Dimitrie A. Sturdza. Ulterior, printre președinți s-au numărat personalități ca Anghel Saligny și Elie Radu.Asociații profesionale ale inginerilor în România au început să apară încă din secolul al XIX-lea, când în 1876 se înființează Societatea de Ingineri și Arhitecți.
În 1918 s-a înființat la Iași Asociația Generală a Inginerilor din România fiind anul Marii Uniri.
Scopul declarat a fost „organizarea și sporirea cunoștințelor și puterii de muncă a inginerilor (...), pentru a aduce cel mai mare folos în opera de refacere a țării (...), solidaritatea și susținerea intereselor profesionale ale acestora”. Primul președinte al AGIR a fost Gheorghe Balș, iar unul din următorii a fost Nicolae Vasilescu-Karpen.
Cele doua asociații Societatea Politehnica și AGIR si-au desfășurat activitatea in paralel pana in 1949, când au fuzionat sub denumirea de Asociația Științifică a Tehnicienilor (AST), președinte fiind academicianul Nicolae Profiri.
Numele asociației a fost schimbat între anii 1951 - 1962 în Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT), iar între anii 1962 - 1989 în Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor (CNIT)[5][6].
În 1990 asociația și-a reluat numele de „Asociația Generală a Inginerilor din România”.
Asociația a obținut acreditarea de către FEANI pentru aproape toate facultățile tehnice din țara fapt ce a dus ca 176 de ingineri romani să obțină titlul de inginer european „Eur Ing”.
AGIR este membru al Asociatiei Internaționale pentru Educație Continua (IACEE), al altor organizații regionale, si are convenții de colaborare cu organizații similare din țări de pe toate continentele.
AGIR este constituită din filiale teritoriale, societăți profesionale sau cercuri in funcție de probleme de interes comun, profil profesional, loc de muncă, sau după oricare alte criterii, acceptate de comun acord conform statutului. Filialele, societățile si cercurile colaborează si se ajuta reciproc in organizarea si realizarea de activități[9][10].
Organul de conducere ale filialei, sucursalei, societății de specialitate este Adunarea Generală, convocată cel puțin o dată pe an. Între Adunările Generale filialele, sucursalele, societățile de specialitate sânt conduse de un comitet format din președinte, vicepreședinte și secretar. Adunarea generală alege președintele AGIR si pe ceilalți membri ai Consiliului Director pentru o perioada de patru ani[2].
Pot fi înscrise în competiție lucrări inginerești deosebite (concepute, proiectate și neapărat aplicate/puse în funcțiune), și cărți originale, de înalt nivel tehnico-științific.
În cazul lucrărilor inginerești realizate și aplicate, pentru fiecare propunere trebuie prezentat un dosar care va cuprinde:
nota de prezentare din partea instituției realizatoare, în care se vor preciza obiectivul lucrării, caracterul de noutate, rezultate tehnico-economice;
documentația tehnică reprezentativă;
atestarea din partea societăților beneficiare privind punerea în funcțiune, respectiv lansarea în producție de serie în anul precedent, precum și rezultatele tehnico-economice obținute.
În cazul cărților sunt necesare:
un exemplar al cărții;
aprecieri din partea a trei instituții sau personalități inginerești din domeniu privind originalitatea și valoarea tehnico-științifică.
Nu se acceptă manuale, cursuri - indiferent de nivelul lor, monografii și lucrări care nu au un grad tehnico-științific ridicat și caracter de originalitate[14][15][16].
Premiul Elisa Leonida Zamfirescu
Cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea Elisei Leonida Zamfirescu, prima femeie membru al AGIR și una dintre primele femei inginer din lume, AGIR va decerna începând de anual acesta un premiu[17].
Simpozionul este o sesiune de comunicări științifice organizată o dată la doi ani, cu scopul de a facilita schimbul de experiență între inginerii români din lume, fără a exclude alte persoane cu preocupări compatibile.[18]
Municipiul Craiova în luna iulie 2019 a fost gazda Forumului Național AGIR consacrat elaborării unui set de propuneri privind valorificarea resurselor din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Reuniunea s-a înscris în acțiunile care au ca obiectiv formarea și încurajarea culturii dialogului constructiv, a dialogului între asociațiile profesionale și administrația locală, respectiv consiliile județene[24].
În 10.11.2004 la Timișoara, Societatea de Protecție împotriva Focului, Sucursala Timiș AGIR organizează în colaborare cu partenerii acesteia printre care și Facultatea de Construcții Timișoara, unde a avut loc activitatea, Conferința cu participare internațională „Calitatea materialelor, construcțiilor și instalațiilor – cerință esențială de protecție la foc” ocazie cu care apare și volumului cu lucrările conferinței și Ziarul „Ofensiva Protecției la Foc”[25].
În anul 2023 la sediul central al A.G.I.R. a găzduit dezbaterea științifică desfășurată online cu reprezentanții tuturor structurilor teritoriale - filială și sucursale consacrată creșterii vizibilității AGIR în spațiul public[26].
În 14 septembrie 2023 la sediul central al asociației s-a desfășurat ceremonia decernării Premiilor AGIR pentru lucrări inginerești din anul precedent care s-au remarcat prin valoarea lor științifică și practică[27].
În anul 2023 Buzăul a fost gazda Forumului Național A.G.I.R. A fost o experiență de neuitat pentru zeci de ingineri din sud-estul țării[28].
Congresul AGIR
În data de 18 noiembrie 2022 la București s-a desfășurat, cel de-al XXXI-lea Congres al AGIR și a reunit delegați din întreaga țară, precum și numeroși invitați de la nivel central, ai mediului academic-universitar, ai institutelor de cercetare-dezvoltare-inovare, ai altor segmente ale comunității inginerești ocazie cu care a avut loc și alegeri asociație.[29].
Buletinul AGIR și Buletinul Societății Politehnica au fost digitizate
Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Asociația Generală a Inginerilor din România – AGIR, a finalizat digitizarea și catalogarea analitică a Buletinului Societății Politehnica din perioada 1881-1946 și a Buletinului AGIR din perioada 1919-1941 publicații de referință pentru istoria tehnicii și ingineriei românești.
În cele două periodice se reflectă preocupările societății românești pentru construirea unei infrastructuri moderne la nivel național, dezbaterile, alegerile, ezitările și în cele din urmă succesele care au creat România modernă[30][31].
Cultură
În cadrul asociației funcționează și Orchestra Inginerilor ”Petru Ghenghea” care în toamna anului 2021, a împlinit 65 de ani de la primul concert susținut în fața publicului. În ultimele două decenii, orchestra și-a dezvoltat activitatea prin mărirea numărului de spectacole, lărgirea repertoriului abordând, alături de lucrările preclasice și lucrări de mai mare anvergură sonoră, clasice, romantice și moderne, cu sprijinul instrumentiștilor profesioniști ai orchestrei Filarmonicii George Enescu[32]
Note
^H.G. nr. 970 din 22 august 2007 articolului unic privind recunoașterea Asociației Generale a Inginerilor din România ca fiind de utilitate publică, M. Of. nr. 598 din 30 august 2007
^ abStatutul AGIR al asociației, art.7, art.21, art.31, lit.f aprobat la Congresul din 18.11.2022, p.2-3, și p.9 accesat 07.01.2024
^Nicolae Zane a fost vicepreședinte al Societății Politehnice, întemeietor al Uniunii Generale a Industriașilor din România, președintele Camerei de Comerț din București.
Istoria tehnicii și a industriei românești, Electrotehnica, energetica, transporturile și învățământul tehnic, coordonator Dorel Banabic, Vol. 2, Editura Academiei Române, 2020, cap.8.2 - Asociația Generală a Inginerilor din România(AGIR), ISBN 978-973-27-3055-3
Asociația Generală a Inginerilor din România, Anuarul AGIR 1998, Editura AGR, ISBN 973-98629-0-X
Asociația Generala a Inginerilor din Romania 100 de ani de la înființare. Documente și confesiuni, Mihai Mihăiță, Editura AGIR, București, 2018, ISBN: 978-973-720-752-4
Ziarul „Univers ingineresc” - Bilunar de opinie si informare al AGIR
H.G. 525 din 22 iunie 2000 privind instituirea Zilei inginerului român, M. Of. 296 din 2000
Calitatea materialelor, construcțiilor și instalațiilor – cerință esențială de protecție la foc, Conferință cu participare internațională, 10 Noiembrie 2004, Timișoara, Mirel Opriș [Maior Ing.], Adrian Retezan [Profesor Dr. Ing.], Mihai Benga [Colonel], Garibald Popescu [Maior Lector Ing.], Corneliu Furdui [Profesor Dr. Ing.], Asociația Generală a Inginerilor din România – Societatea de Protecție Împotriva Focului Timiș, Editura Politehnica Timișoara 2005, ISBN 973-625-231-1
Ingineria in fața provocărilor secolului XXI, Mihai Mihăiță - 2011, Editura AGIR, ISBN 978-973-720-371-7
In vâltoarea vremurilor. Gândurile unui inginer, Mihai Mihăiță - 2024, Editura AGIR, ISBN: 978-973-720-911-5
Repere ale ingineriei românești, Mihai Mihăiță, Florin-Teodor Tănăsescu, Mihai Olteneanu, 2000, Editura AGIR, ISBN: 973-8130-15-8
Un sfert de secol de la (re)nașterea A.G.I.R, Primii pași, Mihai Mihăiță, 2016, Editura AGIR - București, ISBN: 978-973-720-633-6