Horbaci a tradus în germană lucrări ale autorilor ucraineni Mîhailo Koțiubînskîi, Hnat Hotkevîci(d), Vasîl Stus, Ievhen Sverstiuk, Valeri Marcenko(d), Ihor Kalîneț(d), Valeri Șevciuk(d), Iurii Andruhovîci ș.a., în total aproximativ 50 de traduceri.[8] Ea a editat și publicat în germană șase antologii de proză ucraineană, printre care câteva nuvele despre Cernobîl. A inițiat o serie de traduceri în germană a samvîdav-ului ucrainean. A publicat articole în germană și ucraineană despre relațiile literare ucraineano-germane și ucraineano-române.
Horbaci a scris cărțile „Mijloace stilistice epice ale dumelor cazace”[a] (1950), „Olha Kobîleanska și cultura germană” (1967) și „Povești din Carpații ucraineni” (1975). A fost, de asemenea, editoare a 15 antologii ucrainene.[7]
În 1995, împreună cu soțul ei Oleksa Horbaci, a fondat în Germania editura „Brodina” (Brodina Verlag), care a publicat și distribuit lucrări ale scriitorilor ucraineni.[9] Soții Horbaci au contribuit la înființarea singurului departament de studii ucrainene din Germania – la Universitatea din Greifswald.
În ultimii ani de viață a publicat lucrările soțului ei, Oleksa Horbaci – în particular studiul acestuia „Argo în Ucraina”, apărut la Liov în 2006.[10]
Anna-Halea Horbaci a locuit la Reichelsheim, Germania, unde a decedat la 11 iunie 2011.[7]
Operă (selecție)
Traduceri în germană
Blauer November: Ukrainische Erzähler unseres Jahrhunderts (antologie de proză), 1959, Heidelberg[8]
Ein Brunnen für Durstige („Izvor pentru cei însetați” și alte povestiri ucrainene), 1970, Tübingen[8]
Kalynets Ihor. Bilanz des Schweigens (poezii de Ihor Kalîneț), 1975, Darmstadt
Hejfetz M. Sorokas Rosenstrauch (despre prizonieri politici ucraineni din lagărele de concentrare), 1984, Hamburg
Publicații proprii
„Timuș Hmelnițki în istoriografia și literatura română” în „Note științifice ale Institutului de Tehnică și Gospodărie din Ucraina”, 1969, vol. 19
„Critica germană a samvîdav-ului ucrainean” în „Suceasnist”(d), 1985, No. 7-8
„Tema ucraineană în literatura germană”, Reichelsheim-Beerfurth, 1993
„Să-mi dai o lăută de piatră: poezia ucraineană a secolului al douăzecilea”, 1996, Reichelsheim
Premii și recunoaștere
Anna-Halea Horbaci a fost distinsă cu următoarele premii:
Premiul internațional de literatură și artă „Olena Teliga” (2009)[12]
Note explicative
^În acest context, „dumelor” se referă la duma ucraineană(d), un gen literar și muzical tradițional ucrainean, iar „cazace” se referă la cazacii zaporojeni.