În legislatura 2004-2008, Șerban Nicolae a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Mongolia, Republica Federativă a Braziliei și Statul Israel. Șerban Nicolae a avut 331 de luări de cuvânt și a inițiat 38 de propuneri legislative din care 10 au fost promulgate legi. Șerban Nicolae a fost membru în următoarele comisii:
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (din feb. 2007)
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări (din feb. 2006) - Vicepreședinte
Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului (din feb. 2006)
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială (sep. 2005 - feb. 2006)
Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului (până în oct. 2005)
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări (până în sep. 2005)
În legislatura 2012-2016 Șerban Nicolae a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Estonia și Statul Israel. Șerban Nicolae a inițiat 70 de propuneri legislative, din care 16 au fost promulgate legi. Șerban Nicolae a fost membru în următoarele comisii:
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări (feb. - noi. 2014)
În legislatura 2016-2020, Șerban Nicolae este membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Qatar și Statul Israel.
Biografie
A absolvit în 1986 Liceul Industrial nr. 37 (astăzi, Colegiul Național „Emil Racoviță”) din București.
Cariera politică și-a început-o în 1990, intrând ca membru în Frontul Salvării Naționale (FSN). După ce în cadrul acestui partid a apărut un conflict între grupul condus de Petre Roman și o grupare conservatoare-naționalistă,[1] el a devenit unul dintre fondatorii Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), pe listele căruia a candidat la alegerile parlamentare din 1992, pentru Camera Deputaților.
Inițial muncitor la Întreprinderea Mecanica Fină din București,[2] Șerban Nicolae a urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea Româno-Americană,[3] pe care a absolvit-o în 1997.[2]
Devenit avocat, el l-a apărat pe Ion Iliescu în procesul intentat liderului de atunci al PSD, în campania electorală din 2000, pentru utilizarea unor caricaturi protejate de drepturile de autor.[3]
La aproape o jumătate de an de la revenirea lui Ion Iliescu la Palatul Cotroceni, în 2001, Șerban Nicolae a fost numit consilier de stat la Departamentul Juridic al Administrației Prezidențiale,[3] post în care i-a succedat lui Petre Ninosu, devenit judecător la Curtea Constituțională. În 2004, la propunerea primului ministru Adrian Năstase, a fost numit de Ion Iliescu Ministru pentru Relația cu Parlamentul.[4] În decembrie 2004 a devenit senator, ales în județul Ialomița, pe listele PSD.[5] A îndeplinit funcția de chestor al Senatului și, ulterior, vicelider al Grupului PSD și vicepreședinte al Comisiei Juridice de Numiri, Disciplină, Imunități și Validări.[5]
Între 2005 și 2006 a fost parlamentar – observator în Parlamentul European[6], membru al Comisiei pentru Afaceri Constituționale (AFCO).[5]
Este autorul primului amendament, formulat de un român, care a devenit text al unei Rezoluții adoptată în Parlamentul European, în 2006.[necesită citare]
În anul 2009, la propunerea PSD a devenit secretar de stat, șeful Departamentului Schengen din Ministerul Administrației și Internelorl[4], dându-și demisia odată cu toți membrii PSD din Guvern, la 1 octombrie, același an.[7]
În 2010 a devenit practician în insolvență, membru al Filialei București a Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR).
Ca avocat este asociat fondator al SCP „Șerban Nicolae și asociații”[8], iar ca practician în insolvență este asociat unic al TEMPUS Grup IPURL.[9]
În 2012 a fost ales ca senator în Colegiul nr. 1 din Circumscripția nr. 27 Mehedinți, pe listele Uniunii Social – Liberale (USL), propus de PSD.[10]
În 2016 a fost ales senator în circumscripția electorală nr. 42 București.[11]
Proiecte legislative
În 2015, într-o inițiativă legislativă, propune ca acuzații de fapte de corupție să fie cercetați în libertate.[12]
Poziții
Imediat după validarea mandatelor noilor parlamentari în 2016, Nicolae a fost ales lider al grupului PSD, majoritar în Senat. După numirea lui Carmen Dan ca Ministru de Interne în ianuarie 2017, a fost ales de grupul său parlamentar președinte al Comisiei Juridice.[13] Din această postură, a susținut inițiativa Guvernului de a grația și amnistia unele fapte de corupție; după ce, în urma protestelor de stradă, Guvernul și-a retras ordonanțele de urgență, Nicolae a susținut adoptarea unei legi în acest sens. După ce votarea proiectului de lege de către Comisia Juridică a Senatului a declanșat noi proteste de stradă,[14] Șerban Nicolae a fost înlocuit cu Robert Cazanciuc la șefia Comisiei Juridice și cu Mihai Fifor la cea a grupului parlamentar al PSD.[15]
În februarie 2018, într-un interviu acordat Euronews, afirmă că persoanele corupte nu ar trebui arestate, acuzând că acesta ar reprezenta un "abuz" și o formă de "răzbunare".[16]
Într-o confruntare avută în Parlamentul României în decembrie 2017 cu deputata Cosette Chichirău, cei doi și-au adresat reciproc cuvinte injurioase.[17]
_(cropped).jpg)
