Ținutul Romanului a fost unul dintre ținuturilePrincipatului Moldovei, aflat în Țara de Jos și având reședința la Roman. Documentele medievale menționează Ținutul Romanului drept primul ținut din Țara Moldovei pe . Acesta a existat timp de peste 450 de ani, din 1408 până în 1864, când ținuturile au fost desființate, iar noul teritoriu al Principatelor Unite a fost reorganizat în județe.[1]
În perioada 1741–1743, domnul Moldovei Constantin Mavrocordat a realizat reforma administrativă, prin care ținuturile moldovenești au fost divizate în ocoale, conduse de ocolași sau privighetori de ocol. Așa cum reiese din catagrafii, unele păstrată în Arhivele Naționale, cunoaștem acum că, la 1774, 1803, 1816 și 1831, ținutul Romanului era alcătuit din 3 ocoale: Ocolul de Sus (33 de sate în componență), Ocolul de Jos (40 de sate) și Ocolul de Mijloc (Roman + 26 de sate). În total, la începutul celui de-al patrulea deceniu al secolului al XIX-lea, Ținutul Romanului cuprindea 100 de localități cu 11.066 de contribuabili (capi de familie) la vistieria Moldovei.[2]
Localități
Lista localităților ținutului Romanului în iunie 1774:[3]
^Dmitriev P. (1975), Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 2, pp. 257-288.
Bibliografie
Ciurea, Dumitru. Organizarea administrativă a statului feudal Moldova. În: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, tomul II, 1965.
Dmitriev, Pavel; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772–1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 602 p.
Dmitriev, Pavel; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 2: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772–1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 527 p.
Lectură suplimentară
Ciobanu, Daniel. Forme de proprietate în ținutul Romanului: domeniul domnesc (I). In: Carpica, nr. XXVII, 1998, pp. 127-135.
Lefter, Lucian-Valeriu; Văcaru, Silviu. Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820-1845). Vol. 1.: Ținutul Romanului. Partea 1: (1820). Iași: Casa Editorială Demiurg Plus, 2013. ISBN 978-606-92801-4-0