PROFILPELAJAR.COM

Yassine Bounou

Informații generale
Data nașterii	5 aprilie 1991 (33 de ani)^[1]
Locul nașterii	Montréal, provincia Québec, Canada
Înălțime	195 cm
Post	portar
Informații despre echipă
Echipa actuală	Al-Hilal
Număr	37
Cluburi de seniori*
Ani	Club	Ap	(G)
2010-2012	Wydad	10	(0)
2012-2014	→ Atlético Madrid B	47	(0)
2012-2016	Atlético Madrid	0	(0)
2014-2016	→ Zaragoza	35	(0)
2016-2020	Girona	83	(0)
2019-2020	→ Sevilla	6	(0)
2020-2023	Sevilla	90	(1)
2023-	Al-Hilal	17	(0)
Echipa națională
Ani	Țară	Ap	(G)
2011-2012	Maroc U20[*]	4	(0)
2011-2012	Maroc U23[*]	4	(0)
2013-	Maroc	63	(0)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern
Modifică date / text

Yassine Bounou (arabă ياسين بونو ; berberă ⵢⴰⵙⵉⵏ ⴱⵓⵏⵓ ; ^[2] n. 5 aprilie 1991, Montréal, provincia Québec, Canada), cunoscut și sub numele de Bono, este un fotbalist marocan, care joacă pe post de portar la Al-Hilal în Liga Profesionistă din Arabia Saudită. Pe plan internațional, are prezențe la națională pentru Maroc U20^⁠(d), Maroc U23^⁠(d) și Maroc.

Și-a petrecut cea mai mare parte a carierei în Spania, având peste 100 de apariții în La Liga pentru Girona și Sevilla și 56 în Segunda División pentru Zaragoza și Girona. A câștigat UEFA Europa League cu Sevilla în 2020.

Internațional complet pentru Maroc din 2013, Bounou și-a reprezentat națiunea la două Campionate Mondiale și trei turnee ale Cupei Africii pe Națiuni. El a jucat anterior pentru echipa sub 23 de ani la Jocurile Olimpice din 2012.

Carieră

Wydad Casablanca

Bono s-a născut în Montreal, Quebec, din părinți marocani. Tatăl său este originar din regiunea Taounate. ^[3] ^[4] La 3 ani, s-a mutat la Casablanca, unde sa alăturat echipei Wydad Casablanca când era copil în 1999. Îi plăcea să joace folosind picioarele, dar din cauza înălțimii lui s-a sugerat ulterior să devină portar; o provocare pe care a acceptat-o. Idolii săi au fost Gianluigi Buffon și Edwin van der Sar. În 2011, a debutat la seniori, după ce cu un an mai devreme fusese promovat la prima echipă. ^[5]

Atlético Madrid

Pe 14 iunie 2012, Bounou s-a mutat la Atlético Madrid din La Liga, fiind inițial repartizat în rezervele din Segunda División. ^[6] El a avut rolul de al treilea portar și a semnat un nou contract de patru ani la 31 mai 2013. ^[7] În vara lui 2014, după ce a profitat de plecările lui Thibaut Courtois și Daniel Aranzubia, a fost promovat definitiv în lotul principal. Și-a făcut debutul cu prima echipă pe 24 iulie 2014, într-o victorie amicală de pre-sezon cu 1-0 împotriva lui CD Numancia. ^[8]

Zaragoza

La 1 septembrie 2014, Bounou a fost împrumutat la Real Zaragoza din Segunda División, într-un contract de un sezon. ^[9] Eliminat de Óscar Whalley în prima jumătate a campaniei, și-a făcut debutul în 11 ianuarie următoare într-o înfrângere cu 5-3 împotriva UD Las Palmas și a încheiat sezonul cu 16 apariții. În play-off, ^[10] după ce performanța lui Whalley a dus la o înfrângere cu 0–3 acasă cu Girona FC în prima manșă, Bounou l-a înlocuit în a doua pentru o victorie cu 4–1 și au avansat în finală prin golurile în deplasare; ^[11] Zaragoza a pierdut finala după aceeași regulă în fața UD Las Palmas. La 23 iulie 2015, s-a întors la echipa aragoneză, din nou printr-un contract de împrumut pe un an. ^[12]

Girona

Pe 12 iulie 2016, Bounou a semnat un contract permanent de doi ani cu Girona. ^[13] A jucat exact jumătate din meciuri în primul său sezon – împărtășind cu René Román – deoarece au fost promovați pe locul doi.

Sevilla

Pe 2 septembrie 2019, după ce a retrogradat cu catalanii, Bono s-a alăturat clubului andaluz Sevilla FC în clasamentul superior, împrumutat pentru un an. ^[14] Ales ca al doilea portar în fața lui Tomáš Vaclík pentru campionat, a jucat regulat în cupă și, în timp ce echipa a câștigat UEFA Europa League 2019-20, a primit laude pentru performanțele sale împotriva lui Wolverhampton Wanderers în sferturile de finală, unde a reușit să apere un penalti a lui Raúl Jiménez și echipa a câștigat cu 1–0, ^[15] de asemenea, în victoria cu 2–1 în semifinală împotriva lui Manchester United ^[16] și, în cele din urmă, salvarea sa decisivă în fața lui Romelu Lukaku, pentru a câștiga finala 3–2 cu Inter Milano. ^[17]

Pe 4 septembrie 2020, Bono a semnat un contract permanent de patru ani cu andaluzii. ^[18] La 21 martie a anului următor, în ultimul minut al unui meci împotriva lui Real Valladolid, a marcat primul său gol ca portar profesionist pentru a-și asigura un egal 1–1. ^[19]