Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Artazostre[*][[Artazostre (Persian princess, daughter of Darius I)|]] Gobryas[*][[Gobryas (Prince of Achaemenid Dynasty)|]] Arsames[*][[Arsames (ancient Persian prince)|]] Artobazanes[*] Ariamenes[*][[Ariamenes |]] Ariabignes[*][[Ariabignes (Persian admiral and prince (died 480 BC))|]] Abrocomes[*][[Abrocomes (son of King Darius I (died 480 BC))|]] Masistes[*][[Masistes (Persian prince (died c. 478 BC))|]] Achaemenes[*][[Achaemenes (5th-century BC Achaemenid satrap of Egypt)|]] Arsames[*]
Căsătorit cu
Amestris[*][[Amestris (Achaemenid Empire Queen consort (died c. 424 BC))|]]
Copii
Darios[*][[Darios (Crown Prince of Achaemenid Persia (died 465 BC))|]] Histaspes[*][[Histaspes (Second son of Xerxes I of Persia)|]] Artaxerxes I Rhodogune[*][[Rhodogune |]] Amytis[*][[Amytis (Achaemenid princess)|]] Artarius[*][[Artarius (Xerxes I' son)|]]
Xerxes I (Khșayareș, scriere persană modernă: خشایارشاه), fiul lui Darius cel Mare și al Atossei, s-a născut în jurul anului 520 î.Hr.. Domnea peste o sută douăzeci și șapte de țări, de la India până în Etiopia.[necesită citare] Devenit suveran al Imperiului Persan în 486 î.Hr., la moartea tatălui său, Darius I, a reprimat cu brutalitate răscoalele din Egipt (486 î.Hr.) și Babilon (482 î.Hr.). În 480 î.Hr. a pornit într-o expediție care urmărea cucerirea Greciei.
Armata sa, care după unele surse contemporane lui număra aproape două milioane de oameni, a forțat cu pierderi grele trecerea prin defileul Termopile apărat de trei sute de spartani („Cei trei sute”) conduși de Leonidas, regele Spartei, apoi a transformat Atena, părăsită de locuitori, în ruine. Înfrânt în Bătălia de la Salamina, și-a părăsit armata, care în anul următor a fost zdrobită la Plateea (479) și s-a retrase în Asia, unde mai târziu a murit asasinat (465 î.Hr.).
În timpul traversării strâmtorii Hellespont (Dardanele), Xerxes a ordonat ca marea să fie pedepsită cu 300 de lovituri de bici și să fie blestemată, pentru că o furtună întârziase îmbarcarea spre Europa.[6]
Basorelief reprezentându-l pe Xerxes, la o poartă a palatului său din Persepolis
^McCullough, W. S. () [15 December 1984]. „AHASUREUS – Encyclopaedia Iranica”. Encyclopædia Iranica. Accesat în . There may be some factual nucleus behind the Esther narrative, but the book in its present form displays such inaccuracies and inconsistencies that it must be described as a piece of historical fiction.
^Meyers, Carol (). Barton, John; Muddiman, John, ed. The Oxford Bible Commentary (în engleză). Oxford University Press. p. 325. ISBN9780199277186. Like the Joseph story in Genesis and the book of Daniel, it is a fictional piece of prose writing involving the interaction between foreigners and Hebrews/Jews.
^Hirsch, Emil G.; Dyneley Prince, John; Schechter, Solomon (). Singer, Isidor; Adler, Cyrus, ed. „ESTHER”. JewishEncyclopedia.com. Accesat în . The vast majority of modern expositors have reached the conclusion that the book is a piece of pure fiction, although some writers qualify their criticism by an attempt to treat it as a historical romance.
^Berlin, Adele (). „The Book of Esther and Ancient Storytelling”. Journal of Biblical Literature. JSTOR. 120 (1): 3–14. doi:10.2307/3268590. ISSN0021-9231.
^enThe History by Herodotus, translated by George Rawlinson, eBooks@Adelaide, The University of Adelaide Library, South Australia, 2012. The Seventh Book: "So when Xerxes heard of it he was full of wrath, and straightway gave orders that the Hellespont should receive three hundred lashes, and that a pair of fetters should be cast into it."
.JPG)
