Bora a început să joace handbal la Școala Generală Nr. 18 din Craiova, apoi a ajuns la Clubul Sportiv Școlar din același oraș, unde a fost pregătită de profesorul Gheorghe Sbora.[3] În 1987 a fost convocată la echipa de junioare a României.[1]
Victorina Bora a jucat apoi cinci ani la Oltchim Râmnicu Vâlcea, echipă cu care a câștigat patru titluri naționale și de patru ori Cupa României.[10] A luat parte cinci ani la rând cu Oltchim la competițiile europene[11] și a jucat în finala Cupei Cupelor EHF, în 2002[12].
În 1998 și 2000 a participat din nou cu echipa națională la Campionatele Europene, iar în 2000 s-a clasat pe locul al 7-lea la Jocurile Olimpice.[10] În total, a jucat pentru echipa României în 85 de partide, în care a înscris 162 de goluri.[1]
Și-a continuat cariera de club în Italia, la Handball Messina.[8][13] A revenit apoi în România și l-a urmat pentru a treia oară pe profesorul Gheorghe Sbora, care antrena SCM Craiova. A fost mai întâi jucătoare[8], apoi a devenit antrenor jucător al echipei, pe care a promovat-o în Liga Națională, în 2010[14]. Între 2011 și 2012 a antrenat TEROM Z Iași, al cărei sponsor își propusese să construiască o echipă pentru cupele europene, dar proiectul nu s-a materializat și clubul s-a desființat curând după aceea.[15] Au urmat trei ani în care a predat handbal la CNOE Râmnicu Vâlcea, iar între 2015 și 2016 a antrenat CSM Unirea Slobozia.[6] Din 2016 este antrenor al echipei CSM Slatina.[16]
Victorina Bora a obținut licența Master Coach în ianuarie 2020.[17] Este căsătorită cu fostul fotbalist și actualul antrenor Cristian Bora și au împreună o fată, Andreea, handbalistă și ea.[13] În septembrie 2014, Bora a fost declarată cetățean de onoare al comunei Urzicuța, iar sala de sport din localitate îi poartă numele.[3][6]
.svg){kind=small}
