De asemenea, în trecut, înainte de reunificarea Germaniei, Uniunea Creștin Democrată (CDU) a fost principalul partid de guvernământ în Germania de Vest (RFG/BDR) mult timp după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind sub conducerea fostului lider marcant al acesteia, cancelarulKonrad Adenauer, de-a lungul anilor 1950 precum și începutul anilor 1960. CDU desfășoară activități politice în toată Germania, cu excepția landului Bavaria, din sud-estul țării, unde formațiunea parteneră este Christlich-Soziale Union in Bayern sau Uniunea Creștin-Socială din Bavaria (CSU). Cele două partide cooperează strâns la nivel federal ca (candidând comun în alegerile federale ca Union) precum și în Bundestag, unde împreună formează fracțiunea parlamentară CDU/CSU, numită „die Union” (i.e., Uniunea). Totodată, Uniunea Creștin Democrată (CDU), ca die Union (i.e., împreună cu partidul soră CSU din Bavaria), a fost primul sau al doilea partid politic ca mărime din parlamentul german în urma alegerilor federale atât din Germania de Vest (RFG/BDR) cât și în urma reunificării Germaniei din 1990 până în prezent.
Preferințele electoratului partidului
Conform unui studiu realizat în 2005 de Universitatea Berlin, 51% din membrii CDU/CSU erau de confesiunecatolică, 33% erau luterani (evanghelici, EKD), iar 15,7% nu aparțineau nici unei confesiuni religioase. Mai mult, circa 10% din populația musulmană cu drept de vot sunt orientați către CDU/CSU. Din totalul de 247 de parlamentari creștin-democrați ai celui de-al XV-lea Bundestag (ales în 2002), 143 s-au declarat catolici (57,89%), 95 evanghelici (38,46%), 8 nu au făcut precizări, iar unul s-a declarat fără confesiune. Pentru amănunte vezi: Pagina Bundestag-uluiArhivat în , la Wayback Machine.
Personalități
Președinți ai Germaniei din partea Uniunii Creștin-Democrate (CDU):
.jpg)
