Tucan uriaș

Tucan uriaș
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
CITES Appendix II (CITES)[2]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Piciformes
Familie: Ramphastidae
Gen: Ramphastos
Specie: R. toco
Nume binomial
Ramphastos toco
Statius Müller, 1776
Map of South America, with yellow shading depicting the species' range
Modifică text Consultați documentația formatului

Tucanul uriaș (Ramphastos toco) sau tucanul toco este o specie de pasăre piciformă din familia tucanilor, Ramphastidae. Este cea mai mare specie de tucani și are un aspect distinctiv, cu corpul negru, gâtul, pieptul și coada superioară albe și coada inferioară roșie. Caracteristica sa cea mai vizibilă este ciocul masiv, de culoare galben-portocalie, cu baza neagră și o pată mare în vârf. Este o pasăre endemică Americii de Sud, unde are o distribuție largă, de la Guianas la sud până în nordul Argentinei și Uruguay, iar arealul său s-a extins recent spre sud.

Taxonomie și sistematică

Cele mai vechi rămășițe cunoscute ale tucanului uriaș datează de acum aproximativ 20.000 de ani, din depozitele pleistocene din Lagoa Santa.[3] Prima descriere europeană a speciei a fost scrisă de naturalistul francez Pierre Belon⁠(d) în lucrarea sa Histoire de la nature des oyseaux din 1555. Belon deținea doar un specimen al ciocului păsării și a emis ipoteza că tucanul era o pasăre care se hrănea cu pește, datorită ciocului său lung și zimțat, despre care Belon credea că împărtășea unele caracteristici cu ciocurile pelicanilor, ale ferestrașilor și ale unor rațe. Descrierea și ideile lui Belon au rămas influente până în secolul al XVIII-lea.[4]

Specia a fost descrisă oficial ca Ramphastos Toco de către zoologul german Philipp Ludwig Statius Müller⁠(d) în 1776 pe baza specimenelor din Cayenne, Guyana Franceză.[5] În 1862, ornitologul german Jean Cabanis a descris R. albogularis ca o specie nouă pe baza specimenelor din sudul Braziliei;[6] până în 1870, aceasta a fost retrogradată la statutul de subspecie a R. toco.[7][8] Numele genului, Ramphastos, derivă dintr-o ortografie greșită a grecescului antic ῥαμφηστης, rhamphēstēs, însemnând „bot”, care este el însuși derivat din grecescul ῥαμφη, rhampē, însemnând „cioc”; numele se referă la ciocul mare al tucanilor. Numele specific toco provine de la Tucá sau Tucán, cuvântul din limba guarani pentru tucan, și poate însemna „nas de os”.[9] Tucan toco este numele comun oficial desemnat de Uniunea Internațională a Ornitologilor (IOU).[10]

Tucanul toco este una dintre cele opt specii plasate în prezent în genul Ramphastos și una dintre cele peste patruzeci de specii din familia de tucani Ramphastidae.[10] Cladograma de mai jos prezintă relațiile filogenetice din cadrul Ramphastos, pe baza unui studiu realizat în 2009 de José Patané și colegii săi:[11]

Ramphastos

Două subspecii sunt recunoscute de IOU:[10]

  • Ramphastos toco toco (Müller, 1776)
  • Ramphastos toco albogularis (Cabanis, 1862)

Galerie

Note

  1. ^ BirdLife International (). „Ramphastos toco”. IUCN Red List of Threatened Species. 2017: e.T22682164A113557535. doi:10.2305/IUCN.UK.2017-1.RLTS.T22682164A113557535.en Accesibil gratuit. Accesat în . 
  2. ^ „Toco Toucan”. CITES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Sick, Helmut; Barruel, Paul; Sick, Helmut (). Birds in Brazil: A natural history (în engleză). Princeton, NJ: Princeton University Press. pp. 372, 376–378, 381. ISBN 978-0-691-08569-2. 
  4. ^ Enenkel, Karl A. E.; Smith, Mark S. (). „On Toucans and Hornbills: Readings in Early Modern Ornithology from Belon to Buffon”. Early Modern Zoology: The Construction of Animals in Science, Literature and the Visual Arts (2 vols.) (în engleză). BRILL. pp. 78–79. doi:10.1163/ej.9789004131880.i-657.24. ISBN 978-90-474-2236-5. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Müller, P. L. S. (). Des Ritters Carl von Linné Königlich Schwedischen Lelbartzes uc. uc. vollständigen Natursystems Supplements und Register-Band über alle sechs Theile oder Classen des Thierreichs mit einer ausführlichen Erklärung ausgefertiget [The Knight Carl Linnaeus Royal Swedish Lelbartzes etc. etc. Complete natural system supplements and register volume on all six parts or classes of the animal kingdom with a detailed explanation] (în germană). 9. Nürnberg: Gabriel Nicolas Raspe. p. 82. doi:10.5962/bhl.title.125531 Accesibil gratuit. OCLC 38906826. Arhivat din original la . Accesat în – via Biodiversity Heritage Library. 
  6. ^ Cabanis, P. J. G. (). „Uebersicht der im Berliner Museum befindlichen Vögel von Costa Rica” [Overview of the birds from Costa Rica in the Berlin Museum]. Journal für Ornithologie (în germană). 10 (5): 334. doi:10.1007/BF02014948 Accesibil gratuit. ISSN 0021-8375. OCLC 8944322168. Arhivat din original la . Accesat în – via Biodiversity Heritage Library. 
  7. ^ Cassin, John (). „A Study of the Ramphastidæ”. Proceedings of the Academy of Natural Sciences of Philadelphia. 19: 101–102. ISSN 0097-3157. Arhivat din original la . Accesat în – via Biodiversity Heritage Library. 
  8. ^ Natterer, Johann; Pelzeln, August von (). Zur Ornithologie Brasiliens. Resultate von Johann Natterers Reisen in den Jahren 1817 bis 1835 [On the ornithology of Brazil. Results of Johann Natterer's travels in the years 1817 to 1835] (în germană). Wien: A. Pichler's Witwe & Sohn. p. 440. doi:10.5962/bhl.title.3654. Arhivat din original la . Accesat în – via Biodiversity Heritage Library. 
  9. ^ Jobling, James A. (). Helm Dictionary of Scientific Bird Names (în engleză). London: Christopher Helm. pp. 38, 330, 387. ISBN 978-1408125014. OCLC 1040808348. Accesat în – via Biodiversity Heritage Library. 
  10. ^ a b c Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (). „Jacamars, puffbirds, barbets, toucans, honeyguides”. IOC World Bird List (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Patané, José S.L.; Weckstein, Jason D.; Aleixo, Alexandre; Bates, John M. (). „Evolutionary history of Ramphastos toucans: Molecular phylogenetics, temporal diversification, and biogeography”. Molecular Phylogenetics and Evolution (în engleză). 53 (3): 923–934. doi:10.1016/j.ympev.2009.08.017 Accesibil gratuit. PMID 19699308. 

Legături externe