Toma Frențescu

Toma Frențescu
Date personale
Născut13 septembrie 1947(1947-09-13)
Borlova
Decedat (75 de ani)
Căsătorit cuLucia-Maria
CopiiAdrian
Cetățenie România
OcupațieMaestru Coregraf
Activitate
Alma materUniversitatea de Vest Timișoara
Ani de activitate50+
OrganizațieSocietatea Culturală Timișul
Lucrări remarcabileCoregrafia dansului Bănățean, Festivalul Inimilor, Ansamblul Timișul
Oraș natalBorlova
Premii2013 - „Pro Cultura Timisiensis”,2019 - Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Toma Frențescu (n. 13 septembrie 1947, Borlova, Caraș-Severin - d. 6 iulie 2023) a fost un maestru coregraf român, reprezentativ pentru folclorul din Banat.

Biografie

Toma Frențescu a fost, timp de 50 de ani, coordonator și coregraf al Ansamblului folcloric „Timișul”. Născut în 1947, la Borlova, în Caraș-Severin, el este, de altfel, unul din membrii fondatori ai ansamblului. În 1968 a absolvit Facultatea de Fizică-Chimie a UVT și de 50 de ani, din 1969, este angajat al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, coordonând în permanență activitatea coregrafică a acestei instituții. Din același an este coregraf al ansamblului “Datina” al Universității de Vest din Timișoara și al Ansamblului folcloric „Timișul”, actualmente unul din cele mai renumite ansambluri folclorice din țară, reprezentativ nu doar pentru folclorul bănățean ci și pentru folclorul național. A activat, de asemenea, ca profesor la catedra de coregrafie a Școlii Populare de Artă din Timișoara. A avut numeroase colaborări cu formații coregrafice și ansambluri folclorice din țară: “Cununa Carpaților” din București, „Ghetuza” din Hunedoara, „Izvorașul” din Buziaș, „Datina” și „Doina Timișului” din Timișoara dar și formația din localitatea natală, Borlova, ansambluri și formații din străinătate: Serbia (Straja, Seleus și Vârșeț), SUA (Phoenix și Arizona) și Canada (Kitchener, Montreal). A obținut cele mai mari premii la nivel național cu ansamblul folcloric din Borlova (1970,1972,1974), ansamblurile studențești : « Datina » (1984, 1986), « Doina Timișului » (1988, 1990) și bineînțeles cu ansamblul « Timișul » la toate concursurile naționale .[1]

În 1974, Toma Frențescu a devenit coregraful Ansamblului „Timișul”, care, de-a lungul timpului, a fost o adevărată școală de formare pentru generații întregi de dansatori. Spectacolele pe care le-a pus în scenă au respectat mereu, cu strictețe, autenticitatea tradițiilor românești.

Toma Frențescu a colaborat cu numeroase ansambluri din țară, dar și din străinătate și a obținut o mulțime de premii.[2]

Iubește cultura în toate valențele sale, fiind apropiat și de suflarea rock de la Timișoara a anilor '70. Fiind prieten cu membrii formației Phoenix, împărtășesc aceiași sală pentru repetiții - Sala Lira -

Activitate coregrafică

Coregraful Toma Frențescu a introdus „contra-timp” în folclorul coregrafic românesc, respectiv la ansamblurile timișorene din începutul anilor 1970, mai întâi la ansamblul „Doina Timișului” apoi la ansamblul „Timișul”.

Toma este din satul Borlova care pare să fi dansat aproape continuu în „contra-timp” în memoria vie, în timp ce predecesorii din Timișoara nu erau în mare parte din regiunile montane bănățene și au dansat doar în „timp”[3]

Toma Frențescu, coregraf al Ansamblului „Timișul” al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara. Este unul dintre puținii „titrați” din coregrafia de aici, dar nu face caz de acest lucru.[4]

Lucian Blaga scrie că „niciuna din provinciile românești nu are o cultură etnografică, anonimă, populară atât de diferențiată ca Banatul”. Dovada continuității obiceiurilor folcloristice bănățene o reprezintă Ansamblul Folcloric Timișul[5]

Seminar de Coregrafie - Romanian Folk Dances “Banatfolk” Timisoara (Banat) 2013[6]

Programul acestui atelier include predarea dansurilor populare din Banat și România. Organizatorii acestui workshop sunt profesioniști cu o mare experiență în domeniile lor: Toma Frenescu, director artistic și maestru coregraf al ansamblului folcloric „Timișul” și Marius Ursu, director artistic și maestru coregraf al ansamblului popular „Doina Timisului”

Lucrări publicate

  • Borlova - Centru de referință a folclorului coregrafic din Banatul de Sud (CCES, 1975). Succintă prezentare a dansurilor din zona Banatului de Sud, manual pentru dansurile de munte din Banat.[7]
  • „Sânziană, floarea vieții” de către Toma Frențescu și Achim Ciucure - Spectacol Casa de Cultură a studenților 1989[8]

Distincții

1989 - Diplomă de merit - Ministerul Culturii

1999 - Membru de Onoare al Asociației Culturale Românești "Banatul" din Kitchener - Ontario, Canada

2000 - Membru de Onoare al Asociației Culturale Românești din Las Vegas - SUA

2011 - Diplomă de Excelență - Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș - Severin

2012 - Premiul Etno - Consiliul Județean Timiș

2013 - „Pro Cultura Timisiensis”[9]

2019 - Cetățean de Onoare al Municipiului Timișoara[2]

Manifestări culturale

Toma Frențescu este implicat în numeroase evenimente culturale, ca:

  • Ruga Timișoarei - curator artistic al programului folcloric.[12]
  • “Iosif-Sivu și Cosmin Golban” Ediția a IV-a Chișoda 2010[13]
  • Festivalul „Hora”, de la Dudeștii Noi, pledoarie pentru dansul popular 2018[14]
  • Festivalul vinului din Timișoara - Director Artistic[15]
  • Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea”, într-o acțiune menită să valorifice patrimoniul cultural românesc, alături de Silvia Macrea, Liliana Laichici, Sorin Filip, Matilda Pascal Cojocărița, Niculina Stoican, Toma Frențescu, Ștefan Coman, Gheorghe Porumbel, Atilla Barabasi, Iuliana Dăncuș, Ciprian Roman, Tiberiu Groza, Petre Șușu, Nineta Popa, Ștefan Cigu, Leontin Ciucur, Dinu Iancu Sălăjanu, Ionuț Fulea, Nicolae Furdui Iancu, etnomuzicologul Elise Stan și artistul emerit, coregraful Theodor Vasilescu.[17]
  • Serbările Cetății - Caranasebeș - Eveniment anual
  • Sala Lira - un reper pentru cultura timișoreană. [18]

Citat în lucrări de specialitate

Dancing through the city and beyond: Lives, movements and performances in a Romanian urban folk ensemble ,Elizabeth Sara Mellish 2013[19]

Note

  1. ^ „Proces verbal din 03.08.2019”. www.hcl.usr.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b „O scriitoare, un om de teatru, un coregraf și un sculptor, cei mai noi cetățeni de onoare ai Timișoarei”. Tion. Accesat în . 
  3. ^ Nick Green. „DANCE PRACTICES IN BANAT: 'CONTRA-TIMP' FROM THE BANAT MOUNTAIN VILLAGES IN THE URBAN CONTEXT” (PDF). Accesat în 20 martie 2021.  line feed character în |titlu= la poziția 64 (ajutor); Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  4. ^ „„Timișul", ansamblul din partea Occidentală a României. Interviu cu Toma Frențescu, coregraf al Ansamblului „Timișul" al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara”. www.ziarultimisoara.ro. Accesat în . 
  5. ^ DANA OPRESCU. „FOLCLORUL BÃNÃÞEAN - NEMURITOR”. Vestea. NUMÃRUL 3 (38). ANUL V. MARTIE 2010. 
  6. ^ „Balkanfolk Calendar”. www.balkanfolk.com. Accesat în . 
  7. ^ Dodds, Sherril (), The Oxford Handbook of Dance and Competition (în engleză), Oxford University Press, ISBN 978-0-19-063908-2, accesat în  
  8. ^ ccstmadmin. „Doina Timișului – Casa de Cultură a Studenților Timișoara” (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ „Premiile "Pro Cultura Timisiensis" au fost înmânate artiștilor”. Vocea Timisului. . Accesat în . 
  10. ^ „Folclor romanesc si international la Festivalul Inimilor, la Timisoara! Ce artisti urca pe scena din Parcul Rozelor? | OpiniaTimisoarei.ro”. Accesat în . 
  11. ^ „"Cântec și Poveste": Aniversarea Ansamblului Timișul din Timișoara” (în Romanian). TVRTIMISOARA.TVR.RO. Accesat în . 
  12. ^ Romanesc, Romania Turistica-100 % Turism. „Ruga Timisoarei Timisoara | Romania Turistica | 100% Turism Romanesc”. www.romaniaturistica.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Dialog cu Cetățenii - Giroc” (Anul XI | Numărul 10 (165) | 31 august 2010). 
  14. ^ Petru Vasile TOMOIAGĂ. „Duseșteanul”. Anul XV • Nr. 7 (174) • iulie 2018. 
  15. ^ Mîț, Adriana. „Aurel Tămaș, Feli și Elena Gheorghe cântă la Festivalul Vinului din Timișoara. Vezi programul complet”. Accesat în . 
  16. ^ Românesc, Folclor (). „Târg de Crăciun - Timișoara 2019 | Folclor Românesc” (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ „Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea" se mută în mediul online și la TVR 1”. www.turnulsfatului.ro. Accesat în . 
  18. ^ „Cum au transformat cei de la Phoenix o fostă sală de cinema a armatei sovietice, devenită depozit de mere: „Făcusem din Lyra un fel de bâlci al răzvrătiților"” (în engleză). adevarul.ro. 1496240110. Accesat în 12 martie 2021.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  19. ^ [Sara Mellish]. „Dancing through the city and beyond: Lives, movements and performances in a Romanian urban folk ensemble”.  line feed character în |titlu= la poziția 37 (ajutor); Verificați valoarea |author-link1= (ajutor)