Szilárd Bakay
Date personale
Născut	8 septembrie 1892[1] Budapesta, Austro-Ungaria
Decedat	17 martie 1947 (54 de ani)[2] Sopronkőhida⁠(d), Comitatul Sopron, Ungaria[3]
Cauza decesului	plagă împușcată[*]​
Cetățenie	Ungaria
Ocupație	militar
Activitate
A luptat pentru	Imperiul Austro-Ungar (până în 1918) Republica Sovietică Ungaria (până în 1919) Regatul Ungariei până în 1944
Ani de serviciu	1909 - 1944
Gradul	General-Locotenent
A comandat	Brigada 17 Infanterie Divizia 17 de Infanterie ușoară Grupul maghiar estic de ocupație din Ucraina Secța 21-Departamentul Forțelor terestre-Ministerul ungar al Apărării Corpul VII de Armată Corpul III de Armată Curtea Militară Supremă de Justiție Corpul de Armată al Budapestei Districtul Militar de Vest Corpul I de Armată
Bătălii / Războaie	Primul Război Mondial Al doilea Război Mondial
Modifică date / text

Szilárd Bakay (n. 8 septembrie 1892, Budapesta – d. 17 martie 1947, Kiev) a fost un înalt ofițer al armatei ungare, ajuns la gradul de general-locotenent în timpul celui de-al doilea Război Mondial.^[4] S-a remarcat în calitate de comandant militar al Budapestei și figură cheia în perioada în care Miklós Horthy a încercat ieșirea Ungariei din alianța cu Germania Nazistă.

Funcții ocupate și grade militare

• Primul Război Mondial A servit ca maior
• 1919 A servit în Armata Roșie
• 1921-1922 A studiat la Academia Militară^{[necesită citare]}
• 1933–1935 Atașat militar în Iugoslavia și Grecia^[4]
• 1 august 1939–7 februarie 1942 Ofițer comandant al Brigăzii 17 Infanterie^[4]
• 17 februarie–01 august 1942 Avansat la gradul de General al Diviziei 17 de Infanterie ușoară^[4]
• 01 august 1942–15 mai 1943 Ofițer de rang înalt (general) – comandant al Grupului maghiar estic de ocupație (Ucraina) și din 1943 conducător al Secției 21 din Departamentul Forțelor terestre din Ministerul ungar al Apărării^[4]
• 1 mai 1943–15 mai 1944 General comandant al Corpului VIII de armată^[4]
• 15 mai–1 august 1944 General comandant al Corpului III de armată și în perioada 1 iulie–01 august 1944 Președinte al Curți Militare Supreme de Justiție. Tot în anul 1944 a comandat mai întâi Corpul de armată al Budapestei și ulterior Districtul Militar de Vest^[4]
• 1 august–16 octombrie 1944 General comandant al Corpului I de armată^[4]

În octombrie 1944 fost răpit de germani și deportat în Lagărul de Concentrare de la Mauthausen^[4], de unde în 1945 a ajuns acasă pentru a fi pensionat de Ministerul Apărării. În 1946 a fost arestat de Armata sovietică, acuzat fiind de crime de război în Ucraina. A fost condamnat la moarte ca și criminal de război și executat prin spânzurare la Kiev^{[necesită citare]} pe data de 17 martie 1947.

Acest articol biografic despre un maghiar este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!