PROFILPELAJAR.COM

Prezență online
Solel Bone סולל בונה
Tip	companie publică
Predecesor	Baatz (Oficiul de Construcții și Lucrări Publice)
Fondată	1921 - reînființat - 1924
Fondator(i)	Sindicatul Histadrut
Țara	Israel Palestina sub mandat britanic
Sediu	Ramat Gan, Israel
Oameni cheie	președinte: Tamir Cohen director general:Asaf Inbar
Industrie	construcții civile, infrastructură, proiecte de logistică
Venit	1,7 miliard de dolari (2004)
Proprietar	Compania „Shikun uvinuy”
Companie părinte	Compania „Shikun uvinuy”
https://sobindustry.shikunbinui.com/
Modifică date / text

Solel Bonè sau Solel Boneh (în ebraică: סולל בונה, literal „Pavează- Construiește”) este o mare companie de construcții din Israel, cea mai veche din această țară.

Începuturile Oficiul Baatz

În Palestina in anii 1920 fiecare dintre partidele sioniste poseda un oficiu responsabil de grupurile de antrepriză în domeniul lucrărilor publice si care lucrau ca oficiu de plasare a brațelor de muncă. Cele mai însemnate oficii de acest gen erau cele ale partidelor Ahdut Haavodá și Hapoel Hatzair. Aceste oficii au organizat pentru autoritățile mandatare britanice mai cu seamă lucrările de construcție a șoselelor. Șoselele Tiberias-Tzemah si Tiberias - Tabha au fost construite de evrei din detașamentele muncii cu orientare socialistă de stânga Gdud Haavodá.O porțiune din șoseaua Haifa-Jedda, la Ramat Ishai, a fost construită mai ales de membri ai Detașamentului de Pază - Gdud Shomriá, al mișcării Hashomer Hatzair, soseaua Afula-Nazaret a fost in principal rodul muncii Grupei Văii - Havurat Haemek si Grupul Sharon (Kvutzat Sharon). În acea vreme oficiile amintite au fost repsonsabile si de construirea căii ferate Lidda (Lod)- Sarafand (Tzrifin) Odată cu întemeierea principalului sindicat evreiesc din țară - Histadrut, s-a hotărât fuzionarea oficiilor de construcții sub o singură conducere. În 1921 la conferința I a principalului sindicat evreiesc - Organizația Generală a Muncitorilor Evrei din Palestina - Histadrut s-a creat oficiul Baatz, acronim pentru Binyan veAvodot Tziburiot (בניין ועבודות ציבוריות Construcții și Lucrări Publice , de fapt Oficiul pentru Construcții și Lucrări Publice), conceput ca organizație cooperatistă, sub conducerea lui Dob Hoz, Mordehai Aliash, Nathan Haruvi (relații externe), David Sverdlov. (repsponsabil cu conducerea muncii propriu zise), Nahum Tverski (repsonsabil cu contabilitatea), Israel Shohat

Primul ei proiect a fost construirea unei șosele între Tiberias și Tzemah, astăzi parte a autostrăzii 90. Compania a fost fondată ca organizație cooperatistă, în spiritul social-democrației sioniste care domina în acei ani viața politică a colectivității evreiești în Palestina. În 1923, însă, ea a dat faliment.

Solel Bone în timpul regimului mandatului britanic

Histadrutul și Organizația Sionistă Mondială au reînființat-o sub numele Solel Bone sau Solel Boneh, de data aceasta - necooperatistă. Solel Bone a jucat un rol însemnat în marile proiecte de construcții din Palestina mandatară. Între altele ea a construit zidul Tegart la granita de nord a Palestinei în anul 1938, apoi forturile Tegart ale forțelor de ordine britanice, de asemenea a zidit cu prefabricate clădirile așezărilor evreiești de tip Zid și Turn (Homá umigdal), cartiere în orașele Tel Aviv, Ierusalim și Haifa etc. În cele anii mandatului britanic ea a construit poduri, aerodromuri, baze ale armatei britanice, a participat la proiecte militare britanice în Irak, Egipt, Bahrein și Cipru. Compania a avut filiale la Beirut și la Damasc.În 1926 ea a avut 3.000 angajați evrei, inclusiv 139 femei care au lucrat în construcții. A început să angajeze și arabi după anul 1954. Resursele de venituri ale companiei erau restranse. În timpul crizei economice din 1927 firma a devenit din nou falimentară și și-a reluat activitatea abia din 1935.

După proclamarea statului Israel.Companie în proprietatea sindicatului Histadrut

În statul Israel, proclamat în anul 1948, Solel Bone a jucat un rol major în proiectele israeliene de construcții, între care se pot menționa construirea portului Ashdod, a trenulețului Carmelit din Haifa, a Centralei electrice Reading din Tel Aviv În anii 1960 firma a avut circa 30000 angajați, ceea ce însemna ca aproape în fiecare familie israeliană exista cineva care lucra la Solel Bone ^[1] Compania a asistat întărirea armatei israeliene în anii Războiului de Independență, construind forturi și sisteme de aprovizionare cu apă și devenind de facto, baza primei unități de logistică a armatei. În 1961 Acțiunile Solel Bone au devenit prima dată tranzacționabile la Bursa din Tel Aviv. În 1972 Solel Bone a cumpărat compania fiică „W.R.D. pentru dezvoltarea surselor de apă” a societății Mekorot și a realizat proiecte in domeniul aprovizionării cu apă în numeroase țări, mai ales în curs de dezvoltare. Între anii 1960-1970 firma s-a implicat în proiecte importante de construcții in Africa, ca de exemplu, în Nigeria. În aceeași perioada ea a efectuat zidirea Bazilicii Bunei Vestiri din Nazaret.

Fuziunea cu compania Shikun Ovdim

În 1984 a luat ființă compania „Solel Bone Binyan vetashtiot” , companie-fiică în proprietatea deplină a lui Solel Bone. La finele anilor 1980 Societatea Hevrat Ovdim a suferit o criză econommică, iar in 1989 ca parte a programului ei de recuperare a fost înființată compania-părinte Shikun uvinuy care a preluat controlul și asupra lui Solel Bone.

Privatizarea

În 1996 omul de afaceri Ted Arison a cumpărat principale acțiuni ale companiei „Shikun uvinuy”, care, după decesul său în 1999 au trecut în controlul fiicei sale, Shari Arison. În 2018 Solel Bone a fost vândută, împreună cu compania Shikun uvinuy, omului de afaceri Nati Saidoff si se numește în prezent Shikun uvinuy-Solel Bone Tashtiot. .

Solel Bone în media artistică

În anii 1956-1986 fotograful Ami Arav a fotografiat procesul de construire a numeroase obiective din Israel
Companiile KPMG și Microsoft au lansat un proiect de vizualizare pe internet a arhivelor companiei Solel Bone