Scara Scoville măsoară în unități Scoville (în engleză, Scoville Heat Units- SHU) cât de iute/ de picant este un ardei iute, sau orice alt fel de aliment condimentat[1] în funcție de concentrația de capsaicină. Capsaicina este una dintre numeroasele substanțe chimice denumite generic capsaicinoizi. Scara este numită așa după creatorul său, farmacistul american Wilbur Scoville. Metoda lui, concepută în 1912, este cunoscută ca Testul organoleptic Scoville[2]
Spre deosebire de metodele bazate pe cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC), scara Scoville este o metodă de măsurare subiectivă, depinzând de sensibilitatea voluntarilor la capsaicină și deci nu este o metodă precisă de a măsura concentrația de capsaicinoid.
Testul organoleptic Scoville
După metoda lui Scoville, o cantitate precisă de ardei iute uscat se dizolvă în alcool etilic pentru a extrage compușii cei conferă iuțimea (capsaicinoizii), această soluție fiind mai apoi diluată cu un amestec de apă cu zahăr.[3] Soluțiile finale, fiecare având concentrații diferite de capaicinoizi, sunt oferite unui grup de cinci degustători antrenați, până când o majoritate (cel puțin trei) nu mai poate detecta iuțimea din respectivul amestec. Nivelul iuțimii se va baza pe această soluție, evaluat în multipli de 100 de SHU. O slăbiciune a Testului organoleptic Scoville este imprecizia lui din cauza subiectivității umane, în funcție de palatul gurii degustătorului și de numărul receptorilor de gust iute din gura acestuia, care variază foarte mult de la o persoană la alta. Un alt punct slab al acestui test este oboseala senzorială: palatul este rapid desensibilizat de către capsaicine după degustarea câtorva mostre într-o perioadă scurtă de timp. Rezultatele variază foarte mult (până la ± 50 %) între centrele de testare.[4]
Aprecierea unităților Scoville
Considerații
Deoarece aprecierea unităților Scoville se face pe unitatea de masă uscată, compararea între produse cu un conținut de apă diferit poate fi înșelătoare.De exemplu, ardeiul iute proaspăt are un conținut de apă de aproximativ 90 %, în timp ce sosul Tabasco are un conținut de apă de 95 %.[5][6] Ardeii iuți cu cel mai mare grad pe scara Scoville depășesc un milion de unități: printre aceștia se numără speciile de naga jolokia sau bhut jolokia și cultivarul său, "ghost chilli", care nu are statut oficial[7][8].
Începând din anii 1980, iuțeala ardeilor a fost mai precis măsurată printr-o metoda care utilizează cromatografia lichidă de înaltă performanță (HPLC). Aceasta identifică și măsoară concentrația de iuțeală produsă de substanțele chimice iuți. Măsurătorile sunt utilizate într-o formulă matematică, în funcție de capacitatea lor de a produce o senzație de căldură. Această metodă dă rezultate, nu în unități Scoville, ci în unități de tărie/iuțeală ASTA (American Spice Trade Association).[32][33][34]
Referințe
^Peter, KV, ed. (), Handbook of Herbs and Spices, 1, CRC Press, p. 120, ISBN0-8493-1217-5Mai multe valori specificate pentru |ISBN= și |isbn= (ajutor).
^Scoville, Wilbur (mai 1912). „Note on capsicums”. Journal of the American Pharmaceutical Association. 1 (5): 453–4. doi:10.1002/jps.3080010520.Mai multe valori specificate pentru |DOI= și |doi= (ajutor)
^Tainter, Donna R.; Anthony T. Grenis (). Spices and Seasonings. Wiley-IEEE. p. 30. ISBN0-471-35575-5. Interlab variation [for the original Scoville scale] could be as high as +/−50%. However, labs that run these procedures could generate reasonably repeatable results.
^„The Truth About Defensive Spray Heat”. Sabre red. Arhivat din original la . Accesat în . Sabre Red = 10% OC @ 2,000,000 Scoville Heat Units. Thus, 90% of the formulation dilutes the 2,000,000 SHUs creating a Scoville Content of 200,000.
^ ab„Tezpur/Naga Jolokia – The Hottest Chile?”(PDF). The Chile Pepper Institute Newsletter. 11 (2). The Chile Pepper Institute, New Mexico State University. . p. 5. ...the Red Savina Habanero whose Scoville rating is around 555,000 Scoville Heat Units (SHU), the 'Naga Jolokia' possesses 855,000 SHU.
^„Burning Questions”(PDF). The Chile Pepper Institute Newsletter. 13 (3). The Chile Pepper Institute, New Mexico State University. . p. 7. ...'Red Savina' habanero...came in at a whopping 577,000 Scoville Heat Units.
^ abJulius, David; Caterina, Michael J.; Schumacher, Mark A.; Tominaga, Makoto; Rosen, Tobias A.; Levine, Jon D. (). „The capsaicin receptor: a heat-activated ion channel in the pain pathway”. Nature. 389 (6653): 816–824. doi:10.1038/39807. ISSN0028-0836. PMID9349813. Reported pungencies for pepper varieties (in Scoville units) are: Habanero (H),100,000–300,000; Thai green (T), 50,000–100,000; wax (W), 5,000–10,000; and Poblano verde (P), 1,000–1,500 (ref. 23).
^ abLillywhite, Jay M.; Simonsen, Jennifer E.; Uchanski, Mark E. (). „Spicy Pepper Consumption and Preferences in the United States”. HortTechnology. 23 (6): 868–876. Any pepper type with ≥ 1 SHU could be considered spicy. However, for this study, paprika (0–300 SHU), New Mexico long green or red chile (300–500 SHU), and poblano/ancho (≈1369 SHU) types were included as mild spicy peppers (Table 1).
^Laratta, B; De Masi, L; Sarli, G; Pignone, D (). Lanteri, Sergo; Rotino, Giuseppe Leonardo, ed. „Hot Peppers for Happiness and Wellness: a Rich Source of Healthy and Biologically Active Compounds”(PDF). Breakthroughs in the Genetics and Breeding of Capsicum and Eggplant: Proceedings of the XV EUCARPIA Meeting on Genetics and Breeding of Capsicum and Eggplant. Comitato per l'organizzazione degli eventi (COE) DISAFA, Università degli Studi di Torino: 233–240. ISBN978-88-97239-16-1. Scoville Heat Units (SHU), Referring pepper varieties...0, Sweet Bell
^DeWitt, Dave; Bosland, Paul W. (). The Complete Chile Pepper Book. ISBN978-0-88192-920-1.