Salcia (Salix L.) este un gen de plante din familia Salicaceae, cuprinzând arbori, arbuști sau subarbuști cu lujeri elastici și frunze căzătoare.
Denumire
Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie. Numele popular de "salcie" provine în limba română din latinescul salix.
Răspândire
Genul Salix este răspândit în întreaga emisferă nordică, fiind întâlnit în principal pe soluri umede, pe malurile râurilor, iazurilor și lacurilor în zonele mai răcoroase.
Caracteristici
- Tulpina, poate fi noduroasă, scoarța cu crăpături, înălțimea neatingând mai mult de 3-4 metri, dar unele specii pot atinge până la 10-15 metri si aeriana.
- Frunzele sunt întregi (rar lobate), stipelate, cu pețioluri scurți, dispuse altern pe ramurile elastice, netede.
- Florile unisexuate, dispuse în amenți drepți (care apar înaintea frunzelor sau odată cu acestea), cu 2-10 stamine, ovarul bicarpelar și stilul cu 2-4 stigmate bifurcate. Mugurii pufoși semi-deschiși ai salciei, înainte ca aceștia să înflorească, sunt numiți și mâțișori.
- Fructul este o capsulă cu 2-4 valve.
- Semințele sunt mici, în număr mare și acoperite cu perișori argintii.
Înmulțire
Se înmulțește pe cale asexuată și sexuată.
Speciile genului Salix după mai multe surse
Genul Salix cuprinde circa 350 specii. Din genul Salix fac parte:
Speciile genului Salix din flora României după Beldie 1977
|
Speciile genului Salix după
|
Specia
|
Denumirea populară. Observații
|
Subspecia
|
Specie
|
Denumirea populară
|
|
Salcie
|
|
Salix triandra
|
-
|
|
|
Salcie
|
-
|
-
|
-
|
|
-
|
-
|
Salix herbacea
|
-
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Salcie pitică
|
|
Salix retusa
|
-
|
|
|
Răchită americană
|
-
|
-
|
-
|
|
Salcie albă,
Răchită albă
|
|
Salix alba
|
Salcie albă, răchită albă
|
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Salcie pletoasă
|
-
|
Salix babylonica
|
Salcie plângătoare
|
|
Răchită
|
-
|
Salix fragilis
|
Salcie fragedă, plesnitoare, răchită
|
|
Răchită roșie
|
|
Salix purpurea
|
Răchită roșie
|
|
|
-
|
-
|
|
Salcie pitică
|
|
-
|
-
|
Salix silesiaca
|
Salcie de Silezia
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
-
|
-
|
Salix hastata
|
-
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
|
-
|
|
Zălog
|
|
-
|
-
|
|
Salcie căprească
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
-
|
-
|
-
|
-
|
|
Răchită,
Mlajă
|
-
|
Salix viminalis (mlaje).
|
-
|
Hibrizi
Utilizare
Salcia conține salicină, o substanță asemănătoare acidului acetilsalicilic care se găsește în aspirină. Lemnul de salcie este de calitate inferioară el neputând fi utilizat nici măcar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul), lemnul de salcie nu poate fi folosit la confecționarea bețelor de chibrituri. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica, așa numita "salcie plângătoare" ale cărei ramuri atârnă de trunchi, folosită în parcuri și grădini ca plantă ornamentală. Din nuielele de răchită (mai ales din răchita roșie (Salix purpurea) se împletesc coșuri și papornițe. Pe malul drept al Prahovei, la km 128.5, se află o răchită (Salix fragilis L.) de aproximativ 200 de ani.
Folclor
Salcia crește în abundență pe teritoriul României dar nu este un copac prețuit din cauza lipsei de întrebuințări. Există numeroase proverbe populare în care salcia e descrisă cu o notă de sarcasm, așa cum ar fi: când va face plopul pere și răchita micșunele. Altele din păcate au o coloratură rasistă: așa cum salcia nu e pom, nici țiganul nu e om.
Note
Bibliografie
- Al. Beldie, Flora României, Determinator ilustrat al plantelor vasculare, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1977.
Legături externe
