Pe teritoriile aferente localității Rudi se află numeroase vestigii istorice. Activitatea umană din zonă poate fi trasată până în preistorie. Urmele activității umane sunt atestate în peștera din localitate. Urme ale fortificațiilor antice, două fortificații de pământ, Farfuria Turcească și Germanariul, sunt vestigii din epoca medievală timpurie. Mănăstirea din sat este una dintre cele mai vechi din nordul Republicii Moldova. În sat a fost ridicată, în anul 1777, biserica cu hramul „Sf. Treime”, considerată a fi un exemplu elocvent al vechiului stil arhitectonic specific moldovenesc.[5]
În apropierea satului se află unul din punctele de observație ale arcului geodezic Struve. Pe teritoriul Basarabiei erau 27 de puncte de observare, dar acum a rămas doar unul singur. Acest obiect este inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO[6].
Monumentul „Punctul Rudi al Arcului geodezic Struve”
Piatra de închinare medievală de la Rudi[7][8][9] datează din secolele IX-X, din epoca răspândirii creștinismului în zona dintre râurile Prut și Nistru.[10][7][8] Monumentul descoperit de Igor Bondar[7][8][9] în 2017 reprezintă o piatră de închinare piramidală cu aspect antropomorf pronunțat al părții din față. Piatra, după toate probabilitățile, a fost utilizată în scopuri liturgice, calendaristice și rituale, fiind resimțite puternice influențe ale creștinismului din perioada Evului Mediu timpuriu.[7][8][11]
Piatra de închinare conține un altar de tip vechi, care constă din sisteme de scurgere: o cavitate în formă de cupă și un jgheab de drenaj,[12] două nișe dreptunghiulare pentru icoane.[7][8]
Piatra sacră are diverse simboluri cosmogonice, rune,[13] cruci Pattee, figuri antropomorfe și ornitomorfe, un tip de bident necunoscut anterior, imaginea lui Iisus Hristos, precum și imaginea unei cărți cu o cruce.[7][8][9]
^Nicolae Tiganco, art. Mănăstirea Rudi, în cartea Comisiunea monumentelor istorice, Chișinău 1928.
^Stefan D. Tiron, Un punct geodezic Struve din R. Moldova- obiect din patrimoniul Mondial UNESCO. Fizică și Tehnologiile moderne, vol.17, nr.1-2 (65-66), 2019
^Tentiuc I. On the Viking enclaves and their relations with the inhabitants of the Carpathian — Dniester region between the 9th and the 11th centuries. Dacia N.S. LXII-LXIII, 2020, 250—286.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
