Romavia a fost o companie aeriană română de stat, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, înființată în aprilie 1991 pentru a asigura zborurile președintelui și miniștrilor români. Ulterior compania a început să efectueze și zboruri regulate spre câteva destinații din Europa. Între obiectele de activitate ale companiei s-au numărat și transportul trimiterilor poștale și reparația avioanelor. Compania și-a încetat activitatea în 2014 prin faliment.
Istoric
Romavia a fost înființată în 1991 în coordonarea Ministerului Apărării, pentru transport aerian de călători, marfă și poștă, precum și pentru deplasările demnitarilor.[2]
Compania avea 241 de angajați și o cifră de afaceri de 11 milioane de euro anual.[3] În august 2014, Romavia a intrat în faliment.[2][4]
Conform unui raport al Curții de Conturi, compania a avut cheltuieli nejustificate din punct de vedere economic, prin supradimensionarea departamentelor cu angajați,[2]
în condițiile în care cheltuielile companiei erau acoperite doar în proporție de 12,5 % din veniturile proprii.[2]
La 10 ianuarie1991 avionul prezidențial Boeing 707-3K1C al Romavia, care efectua un zbor de test având la bord doar 13 membri ai echipajului la aterizare pe Aeroportul Otopeni a lovit pista cu aripa stângă, motoarele nr. 1 și 2 fiind avariate. Avionul a executat un bont de 30–40 de metri înainte de a reveni pe pistă, iar la motorul nr. 1 a izbucnit un incendiu. Echipajul a fost evacuat prin partea dreaptă a avionului, nu au existat victime.[9]
La 22 aprilie2008, la ora 18:17[11]
unul din cele două avioane BAe 146-200 (cel înmatriculat YR-BEB[12]) ale companiei, ce efectua un zbor pentru compania Carpatair, a ieșit de pe pistă la aterizarea pe Aeroportul Otopeni. Toți cei 67 de pasageri ai aeronavei (65 de adulți și 2 copii[11]) au fost evacuați în siguranță.[13] Evenimentul este clasat, datorită gravității avariilor, ca accident.[11][14] Deoarece nu există răniți, Carpatair afirmă că problema despăgubirilor nu se pune.[7][11]
Avionul era pilotat de echipajul său obișnuit (6 persoane, dintre care 2 piloți), fiind închiriat de Carpatair de la Romavia împreună cu echipajul său.[14] Avionul efectua o cursă de la Timișoara la București,[14] unde trebuia să aterizeze la ora 16:40.[11] Avionul a făcut o escală la Craiova,[11] posibil în urma avertizărilor meteo, urmând ca zborul să fie reluat ulterior, iar aterizarea la Otopeni să fie după ora 18:00.[11] Deoarece la întârzieri de peste 5 ore pasagerii au dreptul la despăgubiri[15] este posibil ca acest aspect să fi determinat operatorul aerian (Carpatair) să ceară terminarea cursei spre București.
La aterizare, avionul a fost dirijat pe pista 2 a aeroportului (08 dreapta - 26 stânga).[11][12] Deși această pistă în principiu are cca. 3500 m, în realitate erau disponibili doar 2100 m[14] datorită unor lucrări de întreținere.
Conform declarației directorului Direcției Investigații Transport Aerian din Ministerul Transporturilor, Mircea Ciucă, accidentul s-a datorat condițiilor meteo foarte proaste,[14] cu furtună, ploaie puternică,[11] și rafale de vânt cu peste 35 km/h,[12] rafalele fiind resimțite și de pasageri, înainte de aterizare,[11] care, totuși, a avut loc lin.[14]
Conform declarațiilor directorului general al Carpatair, Nicolae Petrov, avionul a avut probleme la frânare și a ajuns la capătul pistei cu viteză mare.[14] Acolo a fost obligat să facă un viraj pe bretea, manevră în care a pierdut aderența, lucru simțit și de pasageri,[11] și, influențat probabil și de rafalele de vânt,[11] a ieșit de pe pistă.[14] În urma ieșirii s-au rupt ambele jambe ale trenului de aterizare principal,[14] iar unii pasageri afirmă că este avariată și o aripă,[11] după poziția avionului, cea dreaptă.[11][14]
Avionul era asigurat, pentru 4,2 milioane de dolari.[7]
.svg)