Regatul Armeniei, cunoscut și ca Regatul Armeniei Mari,[3] sau pur și simplu Armenia Mare (armeană Մեծ Հայք Mets Hayk;[4] latină Armenia Maior), a fost o monarhie în Orientul Apropiat antic ce a existat din 321 î.Hr. până în 428 d.Hr. Istoria sa se împarte în stăpânirile succesive a trei dinastii regale: Orontidă(d) (321 î.Hr.–200 î.Hr.),[5][6] Artaxiadă(d) (189 î.Hr.–12 d.Hr.) și Arsacidă (52–428).
Rădăcinile regatului au la bază unul din satrapiile Imperiului Ahemenid al Persiei numită Armenia (Satrapia Armeniei(d)), care era format din teritoriul Regatului Ararat (860 î.Hr.–590 î.Hr.) de după cucerirea acestuia de către imperiul med în 590 î.Hr. Satrapia a devenit regat în 321 î.Hr., în timpul domniei dinastiei Orontide, după cucerirea Persiei de către Alexandru cel Mare, care a fost încorporat în unul dintre regatele elenistice ale Imperiului Seleucid.
Sub Imperiul Seleucid (312-63 î.Hr.), tronul armean a fost divizat în două – Armenia Maior și Sophene – ambele trecând în mâinile dinastiei Artaxiad(d) în 189 î.Hr. În timpul expansiunii spre est a Republicii Romane, Regatul Armeniei, sub Tigrane cel Mare, și-a atins culmea, din 83 până în 69 î.Hr., după ce a reîncorporat Sophene și a cucerit teritoriile rămase de la căderea imperiului seleucid, ducând la sfârșit existența acestuia, iar Armenia s-a dezvoltat într-un imperiu pentru o perioadă scurtă, după care ea însăși a fost cucerită de Roma în 69 î.Hr. Regii Artaxiazi rămași au continuat să conducă ca cleinți ai Romei până au fost răsturnați în 12 d.Hr. din cauza unei posibile loialități a acestora față de principalul rival al Romei din regiune, imperiul part.
În timpul războaielor romano-parte, dinastia Arsacidă a Armeniei a fost fondată de Tiridate I(d), un membru al dinastiei parte a Arsacizilor, care a fost proclamat rege al Armeniei în 52. În cea mai mare parte a acestei perioade, Armenia a fost puternic disputată între Roma și Partia, iar nobilimea armeană era divizată între pro-romani, pro-parți și neutri. Din 114 până în 118, Armenia a fost pentru scurt timp provincie a Imperiului Roman sub împăratul Traian. Regatul Armeniei a serivit adesea ca stat client sau vasal la frontiera celor două mari imperii și a succesorilor lor, imperiile bizantin și sasanid. În 301, Tiridate al III-lea a proclamat creștinismul ca religie de stat în Armenia, făcând din regatul armean primul stat care a îmbrățișat oficial creștinismul.
În timpul războaielor bizantino-sasanide, Armenia a fost în cele din urmă împărțită în Armenia bizantină(d) (în 387) și Armenia persană(d) (în 428).
Referințe
