Redde rationem

Expresia latină redde rationem, tradusă literalmente, înseamnă „a da socoteală”. Este luat din Evanghelia după Luca (16:2).[1]

Evanghelistul Luca redă povestea unui om bogat care încredințase unui administrator supravegherea averii sale. Când i-a ajuns la urechi zvonul că administratorul îi irosește averea încredințată, l-a chemat și i-a cerut să dea socoteală pentru faptele sale, spunând: „redde rationem villicationis Tuae: iam enim non poteris villicare” adică „dă socoteală de isprăvile tale, căci s-ar putea să nu mai fii administrator”.

În limba italiană uzuală expresia este folosită cu sensul de confruntare, ca de exemplu în propoziția: „Siamo giunti al redde rationem!”[2] („am ajuns la redde rationem”).

Note

  1. ^ „La Sacra Bibbia - Lc16,2 (C.E.I., Nuova Riveduta, Nuova Diodati)”. www.laparola.net. Accesat în . 
  2. ^ „redde rationem in Vocabolario - Treccani” (în italiană). www.treccani.it. Accesat în . 

Vezi și