PROFILPELAJAR.COM

Informații generale
Progres și sărăcie

Autor	Henry George
Gen	non-fiction[*]
Ediția originală
Titlu original	Progress and Poverty
Limba	limba engleză
Țara primei apariții	Statele Unite ale Americii
Data primei apariții	1879
Modifică date / text

Progres și sărăcie (în engleză Progress and Poverty) este o carte scrisă de economistul Henry George, publicată în 1879. Cartea analizează de ce sărăcia însoțește progresul economic și tehnologic și de ce economiile au o tendință către creșteri și scăderi ciclice. George folosește istoria și logica deductivă pentru a susține o soluție radicală care se concentrează pe captarea rentei economice din resursele naturale și titlurile de proprietate asupra terenurilor.

Cartea s-a vândut în câteva milioane de exemplare,^[1] devenind una dintre cele mai vândute cărți din ultima parte a secolului al XIX-lea.^[2]^[3] A inspirat ideologia cunoscută acum sub numele de georgism. Jacob Riis, de exemplu, marchează în mod explicit începutul trezirii erei progresive ca 1879 (anul publicării acestei cărți).^[4] Istoricul Eric F. Goldman, profesor la Universitatea Princeton, a scris următoarele lucruri despre influența cărții Progres și sărăcie:

„Cu câțiva ani înainte de 1952, lucram la o istorie a reformei americane și cercetările mele s-au îndreptat iar și iar către acest fapt: un număr enorm de bărbați și femei, oameni surprinzător de diferiți, bărbați și femei care urmau să conducă America secolului al XX-lea într-o duzină de domenii ale activității umane, au scris sau au spus cuiva că întreaga lor gândire a fost reorientată prin citirea cărții Progres și sărăcie în anii lor de formare. În acest sens, nicio altă carte nu s-a apropiat de o influență comparabilă.”
—Eric F. Goldman, https://web.archive.org/web/20160513073711/http://www.earthrights.net/wg/q-about-george.html

Progres și sărăcie a avut, poate, un impact chiar mai mare în întreaga lume, în locuri precum Danemarca, Regatul Unit, Australia și Noua Zeelandă, unde influența lui George a fost enormă.^[5] Sursele și istoricii contemporani susțin că, în Regatul Unit, marea majoritate a activiștilor liberali socialiști și clasici și-ar putea urmări dezvoltarea ideologică până la Henry George. Popularitatea lui George a fost mai mult decât o fază trecătoare; chiar și până în 1906, un sondaj al parlamentarilor britanici a arătat că lucrarea autorului american era mai populară decât operele lui Walter Scott, John Stuart Mill și William Shakespeare.^[6] În 1933, John Dewey a estimat că Progres și sărăcie „a avut o distribuție mai largă decât aproape toate celelalte cărți despre economie politică la un loc”.^[7]

Note

^ „American History: Excerpt from Henry George Progress and Poverty 1879”. University of Groningen. Accesat în 2 iulie 2021.
^ Hackett, Alice (1945). Fifty Years of Best Sellers, 1895 - 1945. R.R. Bowker Co.
^ „Progress and Poverty|Paperback”. Barnes & Noble (în engleză). Accesat în 19 octombrie 2022.
^ Frederick, Peter (1976). Knights of the Golden Rule the Intellectual as Christian Social Reformer in the 1890s. Lexington: University Press of Kentucky. ISBN 0813152313.
^ Boast, Richard (2008). Buying the land, selling the land : governments and Maori land in the North Island 1865–1921. Wellington N.Z.: Victoria University Press, Victoria University of Wellington. ISBN 9780864735614.
^ Rose, Jonathan (2010). The intellectual life of the British working classes. New Haven, Conn: Yale University Press. ISBN 978-0300153651.
^ Dewey, John. „John Dewey's Foreword to Geiger's "The Philosophy of Henry George" (1933)”. Accesat în 2 iulie 2015.

Lectură suplimentară

England, R. W. (2010). „Ricardo, gold, and rails: Discovering the origins of Progress and Poverty”. The American Journal of Economics and Sociology, vol. 69, pp. 1279–1293.
Edgar H. Johnson, „The Economics of Henry George's Progress and Poverty”, în Journal of Political Economy, vol. 18, nr. 9 (noiembrie 1910), pp. 714–735. In JSTOR