Țarevnă a Rusiei Mare Ducesă Anna Feodorovna a Rusiei
Marea Ducesă Anna Feodorovna, portret de Élisabeth-Louise Vigée-Le Brun, pictură la scurtă vreme după căsătorie (ca.1795-1796). Acest portret a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Prințesa Juliane Henriette Ulrike de Saxa-Coburg-Saalfeld (n. 23 septembrie1781 - d. 15 august1860), cunoscută ca Marea Ducesă Anna Feodorovna a Rusiei, a fost prințesă germană a Casei de Saxa-Coburg-Saalfeld (după 1826, Casa de Saxa-Coburg-Gotha) care a devenit soția Marelui Duce Constantin Pavlovici al Rusiei.
Juliane, care nu avea încă 15 ani a luat numele de Ana Feodorovna după ce a trecut la ortodoxism și s-a căsătorit cu Constantin, care avea 17 ani, la St.Petersburg la 26 februarie1796. Împărăteasa a murit nouă luni mai târziu la 6 noiembrie. Mariajul a fost unul profund nefericit. Constantin, cunoscut a fi un băiat violent,[2] a făcut-o pe tânăra sa soție nefericită.[3] După trei ani, în 1799, Ana și-a părăsit soțul și s-a întors la Coburg.
Totuși, la scurtă vreme s-a reîntors în Rusia pentru o încercare nereușită de împăcare. În 1801 Ana, care se implicase în câteva intrigi frivole, a fost trimisă permanent la Coburg.
Viața după separare
Portret al Anei Feodorovna de Franz Xaver Winterhalter, 1848
La 28 octombrie 1808 Ana a născut un fiu nelegitim numit Eduard Edgar Schmidt-Löwe. Tatăl copilului a fost Jules Gabriel Emile de Seigneux, un nobil minor francez. Eduard a fost înnobilat de fratele mai mic al mamei sale, Ernst I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, și a primit numele de von Löwenfels printr-un decret la 10 ianuarie 1818.
Mai târziu, Ana s-a mutat la Berna, Elveția și a născut al doilea copil nelegitim, Louise Hilda Agnes d'Aubert. Tatăl a fost Rodolphe Abraham de Schiferli, un chirurg, profesor universitar elvețian. Pentru a evita scandalul, copilul a fost adoptat de Jean François Joseph d'Aubert, un refugiat francez.
Doi ani mai târziu, în 1814, Constantin, acompaniat de fratele ei Leopold, a încercat s-o determine pe Ana să se întoarcă la el însă nu a reușit. În acel an, Ana a achiziționat o proprietate pe malul râului Aare și a denumit-o Elfenau.[4] Și-a petrecut restul vieții aici și, ca iubitoare de muzică, a făcut din casa ei centrul societății muzicale din zonă.
În cele din urmă, la 20 martie 1820, după 19 ani de separare, căsătoria ei cu Marele Duce Constantin a fost oficial anulată. Două luni mai târziu el s-a recăsătorit și a murit la 27 iunie 1831. Ana i-a supraviețuit fostului ei soț 29 de ani.
Fiul ei Eduard s-a căsătorit cu verișoara sa Bertha von Schauenstein, fiica nelegitimă a Ducelui Ernst I. Fiica ei Louise s-a căsătorit cu Jean Samuel Edouard Dapples în 1834 însă a murit trei ani mai târziu în 1837 la vârsta de 25 de ani.
Arbore genealogic
Arbore genealogic pentru Prințesa Juliane de Saxa-Coburg-Saalfeld
^Neuer Plutarch: oder, Bildnisse und Biographien der berühmtesten Männer und Frauen aller Nationen und Stände; von den ältern bis auf unsere Zeiten. According to reliable sources, edited by a scholar societies, CA Hartleben, 1853, vol. V, p. 128.
^Karl Viktor von Bonstetten, Doris Walser-Wilhelm, Antje Kolde: Bonstettiana, Band 10; Band 1805-1811, Wallstein Verlag, 2003, p. 629.
Bibliografie
Alville (Alix von Wattenwyl), Elfenau. Die Geschichte eines bernischen Landsitzes und seiner Bewohner, Bern 1959.
Alville, Des cours princières aux demeures helvétiques, Lausanne 1962
Erika Bestenreiner,Die Frauen aus dem Hause Coburg. Munich: Piper 2008, ISBN 3492049052