PROFILPELAJAR.COM

Date personale
Prințesa Juliane
Țarevnă a Rusiei Mare Ducesă Anna Feodorovna a Rusiei
Marea Ducesă Anna Feodorovna, portret de Élisabeth-Louise Vigée-Le Brun, pictură la scurtă vreme după căsătorie (ca.1795-1796). Acest portret a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Născută	23 iulie 1781(1781-07-23) Coburg
Decedată	15 august 1860 (79 de ani) Elveția
Părinți	Francisc, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld Contesa Augusta de Reuss-Ebersdorf
Frați și surori	Prințesa Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld Prințesa Antoinette de Saxa-Coburg-Saalfeld Prințesa Sofia de Saxa-Coburg-Saalfeld Leopold I al Belgiei Ernest I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha Prințul Ferdinand de Saxa-Coburg și Gotha
Căsătorită cu	Marele Duce Constantin Pavlovici al Rusiei
Cetățenie	Saxa-Coburg-Saalfeld (–1796) Imperiul Rus (1796–)
Religie	creștinism ortodox[*]
Ocupație	aristocrat
Limbi vorbite	slava orientală veche
Apartenență nobiliară
Titluri	ducesă[] Grand Duchess[] (1796–1820) Principesa de Saxa-Coburg și Gotha[*]
Familie nobiliară	Casa de Holstein-Gottorp-Romanov Casa de Wettin
Modifică date / text

Prințesa Juliane Henriette Ulrike de Saxa-Coburg-Saalfeld (n. 23 septembrie 1781 - d. 15 august 1860), cunoscută ca Marea Ducesă Anna Feodorovna a Rusiei, a fost prințesă germană a Casei de Saxa-Coburg-Saalfeld (după 1826, Casa de Saxa-Coburg-Gotha) care a devenit soția Marelui Duce Constantin Pavlovici al Rusiei.

Familie

A fost a treia fiică a lui Francisc, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld și a Contesei Augusta de Reuss-Ebersdorf. A fost sora mai mare a regelui Leopold I al Belgiei și mătușa reginei Victoria, a Prințului Albert și a regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei.

Mare Ducesă a Rusiei

Juliane, împreună cu cele două surori mai mari, Sophie și Antoinette, a călătorit la Sankt Petersburg, la cererea de împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei, care voia o mireasă pentru cel de-al doilea nepot, Marele Duce Constantin. Tânărul Mare Duce a ales-o pe Juliane.^[1] Această căsătorie și nunta fratelui ei Leopold cu Prințesa Charlotte Augusta de Wales au făcut din micul ducat de Saxa-Coburg inima dinastică a Europei. În plus, datorită relațiilor cu Imperiul Rus, Saxa-Coburg a fost relativ salvat în timpul războaielor napoleoniene.

Juliane, care nu avea încă 15 ani a luat numele de Ana Feodorovna după ce a trecut la ortodoxism și s-a căsătorit cu Constantin, care avea 17 ani, la St.Petersburg la 26 februarie 1796. Împărăteasa a murit nouă luni mai târziu la 6 noiembrie. Mariajul a fost unul profund nefericit. Constantin, cunoscut a fi un băiat violent,^[2] a făcut-o pe tânăra sa soție nefericită.^[3] După trei ani, în 1799, Ana și-a părăsit soțul și s-a întors la Coburg.

Totuși, la scurtă vreme s-a reîntors în Rusia pentru o încercare nereușită de împăcare. În 1801 Ana, care se implicase în câteva intrigi frivole, a fost trimisă permanent la Coburg.

Viața după separare

La 28 octombrie 1808 Ana a născut un fiu nelegitim numit Eduard Edgar Schmidt-Löwe. Tatăl copilului a fost Jules Gabriel Emile de Seigneux, un nobil minor francez. Eduard a fost înnobilat de fratele mai mic al mamei sale, Ernst I, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, și a primit numele de von Löwenfels printr-un decret la 10 ianuarie 1818.

Mai târziu, Ana s-a mutat la Berna, Elveția și a născut al doilea copil nelegitim, Louise Hilda Agnes d'Aubert. Tatăl a fost Rodolphe Abraham de Schiferli, un chirurg, profesor universitar elvețian. Pentru a evita scandalul, copilul a fost adoptat de Jean François Joseph d'Aubert, un refugiat francez.

Doi ani mai târziu, în 1814, Constantin, acompaniat de fratele ei Leopold, a încercat s-o determine pe Ana să se întoarcă la el însă nu a reușit. În acel an, Ana a achiziționat o proprietate pe malul râului Aare și a denumit-o Elfenau.^[4] Și-a petrecut restul vieții aici și, ca iubitoare de muzică, a făcut din casa ei centrul societății muzicale din zonă.

În cele din urmă, la 20 martie 1820, după 19 ani de separare, căsătoria ei cu Marele Duce Constantin a fost oficial anulată. Două luni mai târziu el s-a recăsătorit și a murit la 27 iunie 1831. Ana i-a supraviețuit fostului ei soț 29 de ani.

Fiul ei Eduard s-a căsătorit cu verișoara sa Bertha von Schauenstein, fiica nelegitimă a Ducelui Ernst I. Fiica ei Louise s-a căsătorit cu Jean Samuel Edouard Dapples în 1834 însă a murit trei ani mai târziu în 1837 la vârsta de 25 de ani.

Arbore genealogic

Note

^ Alexander Jordis-Lohausen: Mitteleuropa 1658-2008- die Chronik einer Familie, GRIN Verlag, 2009, p. 58.
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 30 octombrie 2010. Accesat în 25 iunie 2011.
^ Neuer Plutarch: oder, Bildnisse und Biographien der berühmtesten Männer und Frauen aller Nationen und Stände; von den ältern bis auf unsere Zeiten. According to reliable sources, edited by a scholar societies, CA Hartleben, 1853, vol. V, p. 128.
^ Karl Viktor von Bonstetten, Doris Walser-Wilhelm, Antje Kolde: Bonstettiana, Band 10; Band 1805-1811, Wallstein Verlag, 2003, p. 629.

Bibliografie

Alville (Alix von Wattenwyl), Elfenau. Die Geschichte eines bernischen Landsitzes und seiner Bewohner, Bern 1959.
Alville, Des cours princières aux demeures helvétiques, Lausanne 1962
Erika Bestenreiner,Die Frauen aus dem Hause Coburg. Munich: Piper 2008, ISBN 3492049052