După ce frații bulgari Ioan Asan I și Petru al IV-lea[1] au restabilit Țaratul Bulgar în 1185, după 170 de ani de stăpânire bizantină, ei au luat măsuri pentru a restabili Biserica Ortodoxă Bulgară autocefală.[2] Din moment ce recunoașterea Bisericii Ortodoxe Bulgare ca biserică independentă de către patriarhul de Constantinopol era imposibilă la acel moment, bulgarii au încheiat temporar o uniune cu Biserica Romano-Catolică până în anul 1235, când, în urma Sinodului de la Lampsak, Biserica Ortodoxă Bulgară a fost recunoscută ca o patriarhie independentă cu sediul în capitala Tărnovo.[3] Primul patriarh de Tărnovo a fost Ioachim I al Bulgariei.[4] Ultimul patriarh cu reședința la Tărnovo a fost Eftimie de Tărnovo, care a fost exilat de otomani după ce au ocupat capitala bulgară în 1393.
