Mănăstirea franciscană din Gherla

Mănăstirea franciscană din Gherla
Poziționare
LocalitateGherla
Țara România
AdresaStr. Bobâlna 8
Edificare
Data începerii construcției1742
Data finalizării1758
Clasificare
Cod LMICJ-II-a-B-07641
Cod RAN55393.25
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mănăstirea franciscană, cu hramul sfântului Petru de Alcantara,[1] este un monument istoric aflat pe teritoriul orașului Gherla.[2]

Mănăstirea

Construcția mănăstirii franciscane din Gherla a început în 1742, lucrările fiind finalizate în 1758, când a și fost sfințită biserica, la care s-a adăugat amenajarea capelei Maria de Loretto, în 1760. În 1825 Kristóf Duha a reparat sanctuarul pe cheltuiala proprie. În seara zilei de 21 septembrie 1855, biserica, mănăstirea și 52 de case au fost arse într-un incendiu. A fost consacrată din nou la 20 septembrie 1857. Cele două turnuri ale bisericii mănăstirii au fost construite în 1878. Unul dintre clopote a fost făcut de Lajos Márton, celălalt de Solomon de Marosa și soția sa Anna Karingacz. Biblioteca mănăstirii depășește 1450 de volume.

Construcția casei călugărilor a început în 1760. În anul 1767 a putut să găzduiască zece călugări în cele 10 chilii.[3]

Desființarea comunității franciscane

În anul 1948 școala franciscanilor și aripa de est a mănăstirii au fost naționalizate de autoritățile comuniste. Călugării franciscani au fost mutați la mănăstirile din Dej sau Maria Radna, respectiv arestați. În anii 1950 au fost internați în mănăstire, cu domiciliu obligatoriu, mai mulți preoți iezuiți.[4][5][6][7]

Renovarea clădirii

În prezent (2020) mănăstirea se află în șantier, în cadrul proiectului de „Reabilitare a Bisericii și Claustrului Mănăstirii Franciscanilor din Gherla în vederea introducerii în circuitul turistic cultural”.

Note

  1. ^ Szamosújvár, ersekseg.ro. Accesat la 27 mai 2020.
  2. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ A Szent Ferencz-rendi szerzet. | Tündérkert | Kézikönyvtár, www.arcanum.com 
  4. ^ Otto Farrenkopf, memorialsighet.ro, accesat la 27 mai 2020.
  5. ^ Fără ură și pătimire (I), radioeuropalibera.org, 1 aprilie 2015. Accesat la 27 mai 2020.
  6. ^ Fără ură și pătimire (II), radioeuropalibera.org, 8 aprilie 2015. Accesat la 27 mai 2020.
  7. ^ Figuri istorice - Ioan Lazăr, iezuiti.ro, accesat la 27 mai 2020.

Bibliografie

  • Ioan Câmpean, Damian Mircea Câmpean, Maria Câmpean, Mihai Meșter, Vasile Bunea, Maria Moldovan, Flavia Zegrean, Georgeta Drăgan Giurgean (). Gherla, pe treptele istoriei. Locuri, oameni, fapte. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință. ISBN 973-686-664-5. 

Vezi și

Imagini din exterior

Imagini din interior

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea franciscană din Gherla


v • d • m
Biserici franciscane din România
Franciscani (OFM)
Alba Iulia • Arad • Baia de Criș • Brașov • Caransebeș • Căpleni • Câmpulung • Cluj • Colțești • Dej • Deva • Făgăraș • Gherla • Lăzarea • Mediaș • Michaza (Călugăreni) • Odorheiu Secuiesc • Orăștie • Radna • Rupea • Sebeș • Sibiu • Sic • Șumuleu Ciuc • Târgoviște • Târgu Mureș (în prezent reformată) • Târgu Mureș (doar turnul) • Teiuș (din 1703 mănăstire paulină) • Timișoara • Turda
 Mănăstirea din Oradea
Minoriți (franciscani conventuali)
Aiud • Arad • Baia Mare • Bistrița (în prezent ortodoxă) • București • Cluj (în prezent reformată) • Cluj (în prezent greco-catolică) • Lugoj • Târgu Mureș (în prezent iezuită) • Târgu Secuiesc • Vințu de Jos
Capucini (OFMCap)