Meroe (meroitică Medewi sau Bedewi; arabăمرواه și arabăمروي; greacă vecheΜερόη) era un oraș antic de pe malul de est al Nilului la 6 km nord-est de stația Kabushiya de lângă Shendi, Sudan, la aproximativ 200 km nord-est de Khartoum. În apropierea sitului se află un grup de sate numite Bagrawiyah (arabăالبجراوية). Acest oraș a fost capitala Regatului Kuș timp de câteva secole, începând cu anul 590 î.Hr., până la prăbușirea sa în secolul al IV-lea d.Hr. Regatul kușit Meroë și-a dat numele „Insulei Meroë”, care în prezent este regiunea Butana, o regiune delimitată de Nil (de la râul Atbarah până la Khartoum), Atbarah și Nilul Albastru.
Orașul Meroë se afla la marginea Butanei. În Butana mai erau două orașe meroitice: Musawwarat es-Sufra și Naqa.[1][2] Primul dintre aceste locuri a primit numele Meroë de la regele persan Cambyses, în onoarea surorii sale, care purta acest nume. Orașul a purtat inițial denumirea antică Saba, fiind numit după întemeietorul țării.[3] Eponimul Saba, sau Seba, era numit după unul dintre fiii lui Cuș (vezi Geneza 10:7). Prezența a numeroase situri meroitice în regiunea la vest de Butana și la granița Butanei propriu-zise este semnificativă pentru așezarea nucleului regiunii dezvoltate. Orientarea acestor așezări arată exercitarea puterii de stat asupra producției de subzistență.[4]
Regatul Kuș, unde era situat orașul Meroë, reprezintă unul dintr-o serie de state timpurii de pe cursul mijlociu al Nilului. A fost unul dintre cele mai vechi și mai impresionante state de pe continentul african (pe lângă Egiptul Antic). Având în vedere specificitatea statelor timpurii de pe Nilul de mijloc, înțelegerea a Meroë în combinație cu evoluțiile istorice ale altor state poate fi îmbunătățită prin analizarea dezvoltării relațiilor de putere în alte state din Valea Nilului.[4]
Situl Meroë este marcat de peste două sute de piramide în trei grupuri, dintre care multe sunt în ruine. Au dimensiunea și proporțiile distinctive ale piramidelor nubiene.