Structura de bază a Castelului vechi datează probabil din secolul al VII-lea. Fostului sat pescăresc i s-a dat statutul de oraș în 1299.
Meersburg a cunoscut zenitul importanței sale începând din 1599, când arhiepiscopii din Konstanz care fuseseră izgoniți de la sediul lor de către Reformă, și-au ales Meersburg ca nouă reședință și sediu al administrației. Era aceasta a durat până când Napoleon a dizolvat toate teritoriile ecleziastice în 1803.
Castelul vechi (Altes Schloss) este menționat pentru prima dată într-un document din 1113, dar este cu siguranță mult mai vechi. Se crede că regele merovingian Dagobert I a construit aici o fortificație în secolul al VII-lea pe care carolingienii care i-au urmat au folosit-o ca palat regal și imperial. În 1268, după ce a trecut din mâinile Guelfilor în cele ale Hohenstaufenilor, castelul a fost preluat de către prinții-episcopi din Konstanz, care l-au folosit ca reședință de vară, iar din 1526 ca reședință permanentă. În 1750 s-au mutat în Castelul nou (Neues Schoss), unde au stat până la sfârșitul stăpânirii lor în 1803. Castelul vechi a fost o perioadă scurtă proprietate de stat înainte de a fi cumpărat de către baronul Joseph von Lassberg, cumnatul scriitoarei Annette von Droste-Hülshoff (1797-1848). Este proprietate privată și în prezent (2009). Ca. 30 de camere pot fi vizitate de public tot anul, chiar și fără ghid.
Primari
1919–1937: Karl Moll
1937–1946: Fritz Vogt
1945–1946: Bruno Helmle
1946–1948: Otto Ehinger
1948–1958: Hans Netscher
1958–1968: Franz Gern
1969–1980: Horst Eickmeyer
1981–1997: Rudolf Landwehr (CDU)
1997–2005: Heinz Tausendfreund (CDU)
2005–2009: Sabine Becker (CDU)
din 2009: Martin Brütsch (independent)
Galerie
Staatsweingut (stânga), Colegiul Annette von Droste-Hülshoff (dreapta)
Centrul orașului
Poarta orașului
Orașul vechi
Bibliografie
Staiger, Fr. Xav. Conr.: Meersburg am Bodensee, ehemalige fürstbischöfliche konstanzische Residenz-Stadt, dann die Stadt Markdorf, ferner die Ortschaften Baitenhausen, Daisendorf, Hagnau, Immenstaad, Ittendorf, Kippenhausen, Stetten und die Pfarreien Berkheim, Hepbach und Kluftern sowie die Schlösser Helmsdorf, Herrschberg und Kirchberg. Nach Akten, Chroniken und Archival-Urkunden. Constanz 1861. Verlag von J. Stadler.
Renken, Inge: Von Hülshoff bis Meersburg. Stationen im Leben der Annette von Droste-Hülshoff. Wiesmoor, 3. Auflage Juli 1985.
Fischer, Steven Roger: Meersburg im Mittelalter - Aus der Geschichte einer Bodenseestadt und ihrer nächsten Umgebung. List & Francke, 1988
Schwarzbauer, Franz: Meersburg - Spaziergänge durch die Geschichte einer alten Stadt. Verlag Robert Gessler, 1999
Rieger-Benkel, Brigitte: Aus einer vergessenen Zeit - Meersburg in den Ortsprotokollen von 1851 bis 1913. Museumsverein Meersburg, 2004.
Verschönerungsverein 1872 Meersburg e. V.: Wanderkarte rund um die Stadt Meersburg und die Gemeinde Daisendorf. Maßstab 1:15833. Meersburg, September 1999.
