Masacrul din Simele
Loc	În nordul Regatului Irak, în satul Simele
Coordonate	36°51′30″N 42°51′00″E / 36.858334°N 42.850099°E (Simele massacre)
Data	7 august 1933  (1933-08-07) – 11 august 1933  (1933-08-11)
Tip atac	masacru[*]​
Morți	5.000–6.000
Suspecți	Asirienii
Participanți	Armata Irakiană, triburi Arabe și Kurde
Motiv	Epurare etnică
Modifică date / text

Masacrul din Simele (siriacă ܦܪܡܬܐ ܕܣܡܠܐ pramta d-Simele, arabă مذبحة سميلمذبحة سميل maḏbaḥat Summayl) a fost un masacru comis de către forțele armate ale Regatului Irak condus de Bakr Sidqi în timpul unei campanii contra asirienilor din nordul Irakului, în august 1933. Termenul este folosit pentru a descrie nu numai masacrul din Simele, dar și uciderile care a avut loc în 63 de sate asiriene în provincia Dohuk și raionul Mosul, în care au murit între 5.000^[1] și 6.000^[2][3] de asirieni.

Înainte de aceasta, în timpul genocidului asirian, în timpul și după primul război mondial, în anii Imperiului Otoman, mai mult de jumătate din populația asiriană a Turciei a fost masacrată.^[4] Termenul "genocid" a fost inventat de Raphael Lemkin, care a fost influențat în mod direct de povestea acestui masacru și a genocidului armean.^[5]

În memoria masacrului Simele, ziua de 7 august a devenit oficial cunoscută ca Ziua Martirilor sau Zi Națională de Doliu a comunitatii asiriene in lume, așa cum a fost proclamată de către Alianța Universală Asiriană în 1970.^[6] În 2004, guvernul sirian a interzis unei organizații politice asiriene să comemoreze evenimentul și a amenințat cu arestarea în caz de încălcare a interdicției. .^[7] Muzicianul asirian Shlimon Bet Shmuel a compus un cântec despre acest eveniment.^[8] Masacrul a făcut obiectul mai multor poezii și și povestiri, inclusiv cea de scriitorul americano- armean William Saroyan, intitulat „Șaptezeci de mii asirieni”, scrisă în 1934.

• Interview with witness pe YouTube
• Stafford, R (2006) [1935]. The Tragedy of the Assyrians. Gorgias Press LLC. ISBN 978-1-59333-413-0. 
• Makiya, K (1998) [1989]. Republic of fear:the politics of modern Iraq. University of California Press. ISBN 978-0-520-21439-2. 
• Joseph, J (2000). The modern Assyrians of the Middle East: encounters with Western Christian missions, archaeologists, and colonial powers. BRILL. ISBN 978-90-04-11641-2. 
• Gaunt, D; Beṯ-Șawoce, J (2006). Massacres, resistance, protectors: Muslim-Christian relations in Eastern Anatolia during World War I. Gorgias Press LLC. ISBN 978-1-59333-301-0. ^{[nefuncțională]}
• Husry, K (aprilie 1974). „The Assyrian Affair of 1933 (I)”. International Journal of Middle East Studies. 5 (3): 161–176. doi:10.1017/S002074380002780X. JSTOR 162587. 
• Husry, K (aprilie 1974). „The Assyrian Affair of 1933 (II)”. International Journal of Middle East Studies. 5 (3): 344–360. doi:10.1017/S002074380003498X. 
• Zubaida, S (iulie 2000). „Contested nations: Iraq and the Assyrians” (PDF). Nations and Nationalism. 6 (3): 363–382. doi:10.1111/j.1354-5078.2000.00363.x. Accesat în 23 septembrie 2011. 
• Simon, Reeva S. (2004) [1986]. Iraq between the two world wars: the militarist origins of tyranny. Columbia University Press. ISBN 978-0-231-13215-2. 
• Anderson, L; Stansfield, G (2004). The future of Iraq: dictatorship, democracy, or division?. Palgrave Macmillan. ISBN 978-1-4039-6354-3. 
• Kelidar, A (1979). The Integration of modern Iraq. Jefferson, NC: Taylor & Francis. ISBN 978-0-85664-510-5. 
• Omissi, D (1990). Air power and colonial control: the Royal Air Force, 1919–1939. Manchester University Press ND. p. 65. ISBN 978-0-7190-2960-8. 
• Shimun, E (2010) [1934]. The Assyrian Tragedy. Xlibris Corporation. ISBN 978-1-4535-1143-5. 
• Sluglett, P (2007). Britain in Iraq: contriving king and country. I.B.Tauris. ISBN 978-1-85043-769-7. 
• Nisan, M (2002). Minorities in the Middle East: a history of struggle and self-expression. Jefferson, NC: McFarland. ISBN 978-0-7864-1375-1.