Marea Demisie

The Great Resignation (în traducere liberă, Marea Demisie), cunoscută și sub numele de Big Quit,[1][2] este o tendință economică curentă în care angajații au demisionat voluntar de la locurile lor de muncă în masă, începând cu începutul anului 2021, în principal în Statele Unite. Printre cauzele posibile ale fenomenului se numără stagnarea salariilor⁠(d) pe fondul creșterii costului vieții⁠(d), libertatea economică oferită de plățile stimulative⁠(d) pentru COVID-19, nemulțumirea acumulată față de locul de muncă⁠(d) și preocupările legate de siguranță legate de pandemia COVID-19. Unii economiști au descris Marea Demisie ca ceva similar unei greve generale⁠(d).[3][4][5]

Termenul a fost inventat de Anthony Klotz, profesor de management la Mays Business School din cadrul Univesității Texas A&M⁠(d), care a prezis exodul în masă în mai 2021.[6][7][8][9]

Context

În cei douăzeci de ani de până la momentul februarie 2021, la aproximativ un an după începutul pandemiei de COVID-19, rata demisiilor din Statele Unite nu depășise niciodată 2,4% din totalul forței de muncă pe lună.[10] Ratele ridicate ale demisiilor indică încrederea lucrătorilor în capacitatea de a obține locuri de muncă mai bine plătite, ceea ce coincide de obicei cu o perioadă de stabilitate economică⁠(d) ridicată, un număr mare de persoane angajate[11] și rate scăzute ale șomajului.[12][13] În schimb, în perioadele de șomaj ridicat, ratele demisiilor tind să scadă pe măsură ce scad și ratele de angajare. De exemplu, în timpul Marii Recesiuni, rata demisiilor în SUA a scăzut de la 2,0% la 1,3%, iar rata angajărilor a scăzut de la 3,7% la 2,8%.[10]

În timpul pandemiei de COVID-19, rata demisiilor în SUA a urmat inițial acest model. În martie și aprilie 2020, un record de 13 și, respectiv, 9,3 milioane de lucrători (8,6% și 7,2%) au fost disponibilizați, iar rata de demisie a scăzut ulterior la minimul ultimilor șapte ani — 1,6%.[10] O mare parte din concedieri și demisii au fost determinate de femei, care lucrează în mod disproporționat în industriile care au fost cele mai afectate de lockdown, cum ar fi industriile de servicii⁠(d) și îngrijirea copiilor⁠(d).[12][14][15]

Pe măsură ce pandemia a continuat, însă, lucrătorii au început, în mod paradoxal, să-și părăsească în număr mare locurile de muncă, în condițiile unei penurii de forță de muncă⁠(d) și în ciuda șomajului ridicat.[16][17]

Cauze

Pandemia de COVID-19 a permis angajaților să-și regândească cariera, condițiile de muncă și obiectivele pe termen lung.[11][18] Multe locuri de muncă au încercat să-și aducă angajații în persoană, dar mulți angajați și-au dorit libertatea muncii de la distanță din cauza pandemiei de COVID-19, precum și flexibilitatea programului, care, pentru majoritatea celor intervievați de Bankrate⁠(d) în august 2021, a fost motivul principal pentru a căuta un nou loc de muncă.[19] În plus, mulți angajați, în special din cohortele mai tinere, au dorit să obțină un mai bun echilibru între viața profesională și viața privată⁠(d).[20] Milioane de oameni au început să sufere și de dizabilități cauzate de Long COVID⁠(d), care le-a afectat capacitatea sau dorința de a munci.[21]

Restaurantele și hotelurile, industriile care necesită interacțiune în persoană, au fost cele mai afectate de valurile de demisii.[22] Plățile de stimulare pentru COVID-19 și creșterea ajutoarelor de șomaj⁠(d) le-au permis celor care se bazează pe locuri de muncă cu salarii mici pentru a supraviețui să rămână acasă. Chiar și așa, anularea ajutoarelor de șomaj nu a avut ca rezultat crearea semnificativă de locuri de muncă.[22][11][23] Pe de altă parte, mulți lucrători care sunt nemulțumiți de locurile lor de muncă declară că nu pot demisiona din cauza barierelor economice, mulți dintre acești lucrători fiind persoane de culoare.[24] Sekou Siby, președinte și CEO la organizația americană non-profit Restaurant Opportunities Center United⁠(d), a comentat: „Există mai multă concurență între industrii, așa că angajații se simt pe o poziție mai puternică decât oricând, dar asta nu înseamnă că toată lumea poate poate să-și părăsească locurile de muncă actuale”.[24]

Potrivit unui studiu realizat de Adobe, exodul este împins de milenniali și de generația Z, care au cea mai mare probabilitate să fie nemulțumiți de munca lor⁠(d). Mai mult de jumătate din cei din generația Z au declarat că au de gând să își caute un nou loc de muncă în următorul an.[25] Harvard Business Review⁠(d) a constatat că cohorta între 30 și 45 de ani avea cea mai mare creștere a ratei demisiilor.[26] Angajații aparținând minorităților rasiale, cu salarii mici și angajații din prima linie a combaterii pandemiei sunt și ei mai nemulțumiți de munca lor, potrivit companiei de administrare a activelor Mercer⁠(d).[27]

Un document de lucru al FMI, redactat de Carlo Pizzinelli și Ippei Shibata, s-a concentrat pe cauzele scăderii ratei de angajare pe piețele muncii din SUA și Regatul Unit, în comparație cu nivelurile dinainte de COVID-19.[28] Ei au identificat nepotrivirea locurilor de muncă (adică nepotrivirea dintre zonele în care oamenii își caută de lucru și cele unde sunt cele mai multe posturi vacante) ca având un rol „modest”, fiind mai puțin semnificativă decât în urma crizei financiare globale⁠(d). Efectul pandemiei asupra femeilor⁠(d), care a declanșat așa-numita she-cession, a fost considerat ca reprezentând aproximativ 16% din deficitul total de locuri de muncă din SUA, dar foarte puțin sau nimic din deficitul din Regatul Unit. Între timp, autorii atribuie 35% atât din deficitul din Regatul Unit, cât și din cel din SUA, retragerii angajaților în vârstă (cu vârsta cuprinsă între 55 și 74 de ani) din forța de muncă.[28] Pe de altă parte, Harvard Business Review a afirmat că rata demisiilor a scăzut de fapt pentru cei cu vârsta cuprinsă între 60 și 70 de ani (în comparație cu rata din 2020).[26]

Impact

Statele Unite

În aprilie 2021, pe măsură ce ratele de vaccinare împotriva COVID-19 au crescut, au început să apară semenele apariției Marii Demisii în Statele Unite. În acea lună, un număr-record de 4 milioane de americani și-au părăsit locurile de muncă.[29][17] În iunie 2021, aproximativ 3,9 milioane de angajați americani și-au părăsit locul de muncă.[30] Demisiile au fostmai răspândite în Sud, unde 2,9% din forța de muncă și-a părăsit voluntar locurile de muncă în iunie, urmate de Midwest (2,8%) și de Vest (2,6%). Nord-estul⁠(d) a fost cea mai stabilă regiune, unde 2% dintre angajați au demisionat în iunie.[31]

În octombrie 2021, Biroul de Statistică a Muncii⁠(d) din SUA a declarat că ratele de demisie ale angajaților din sectorul alimentar au crescut la 6,8%, ceea ce este cu mult peste media industriei, de 4,1%, din ultimii 20 de ani, și încă mai mare decât vârfurile de demisie ale industriei, de 5%, din 2006 și 2019. [32] Industria comerțului cu amănuntul a avut a doua cea mai mare rată de demisie, cu 4,7%.[33] De la începutul pandemiei până în noiembrie 2021, aproximativ unul din cinci angajați din domeniul sănătății⁠(d) și-au părăsit locul de muncă.[34]

Conform Work Trend Index din 2021 al companiei Microsoft, mai mult de 40% din forța de muncă globală se gândea să renunțe la locul de muncă în 2021.[35] Potrivit unui sondaj PricewaterhouseCoopers realizat la începutul lunii august 2021, 65% dintre angajați au spus că își caută un nou loc de muncă, iar 88% dintre directori au spus că compania lor înregistrează un turnover⁠(d) mai mare decât în mod normal.[36] Un studiu Deloitte publicat în revista Fortune în octombrie 2021 a constatat că printre companiile Fortune 1000, 73% dintre directori executivi anticipau că deficitul de muncă le va perturba afacerile în următoarele 12 luni, 57% credeau că atragerea talentelor este printre cele mai mari provocări ale companiei lor, iar 35% deja extinseseră beneficiile oferite angajaților pentru a consolida retenția forței de muncă⁠(d).[37]

Creșterea salariilor⁠(d) a înregistrat un salt; în decembrie 2021, ea a atins 4,5%, cea mai mare din iunie 2001.[38][39] Unii angajatori din industria fast-food, cum ar fi McDonalds, oferă mai multe beneficii, cum ar fi burse de studii universitare și beneficii de asistență medicală, pentru a-și readuce angajații.[40] Locurile de muncă în sectorul public au avut o retenție mai mare a lucrătorilor în comparație cu locurile de muncă din sectorul privat, în mare parte datorită beneficiilor mai mari, cum ar fi concediul parental plătit⁠(d).[41]

În mijlocul Marii Demisii, a început un val de greve cunoscut sub numele de Striketober⁠(d), în care peste 100.000 de muncitori americani au participat ori s-au pregătit de grevă.[5][42] În timp ce discutau despre Striketober, unii economiști descriau Marea Demisie ca fiind o grevă generală⁠(d) împotriva condițiilor proaste de muncă și a salariilor mici.[5]

Europa

Un sondaj efectuat pe 5.000 de persoane în Belgia, Franța, Regatul Unit, Germania și Țările de Jos, realizat de compania de resurse umane SD Worx, a constatat că angajații din Germania înregistrau cele mai multe demisii legate de COVID-19, cu 6% dintre angajați părăsindu-și locul de muncă. Pe locurile următoare erau Regatul Unit cu 4,7%, Țările de Jos cu 2,9% și Franța cu 2,3%. Belgia a avut cel mai mic număr de demisii, cu 1,9%.[43]

Unele date preliminare arată o creștere a numărului de demisii în Italia, începând cu al doilea trimestru al anului 2021. Creșterea înregistrată nu a fost doar în termeni absoluți, ci și în ceea ce privește rata demisiilor (calculată ca demisii în raport cu populația ocupată) și ponderea demisiilor (calculată ca demisii pe totalul încetărilor de contracte de muncă).[44]

China

O mișcare similară de protest social are loc în China, denumită Tang ping⁠(d) (în traducere literală, stând întins). A început aproximativ în aceeași perioadă cu Marea Demisie, în aprilie 2021.[45] Ea reprezintă o respingere a presiunii societății de a munci excesiv⁠(d), ca de exemplu în sistemul programului de muncă 996. Participanții la tang ping aleg în schimb să „se stea întinși pe jos și să treacă peste bătăi” printr-o atitudine mai indiferentă față de viață.

India

În India s-au înregistrat demisii pe scară largă în multe sectoare ale economiei.[46] Sectorul tehnologiei informației, în special, a suferit pierderi masive, cu peste un milion de demisii în 2021.[47][48][49][50]

Australia

Australia vede un număr fără precedent de angajați care își părăsesc locurile de muncă pentru salarii și condiții de muncă mai bune.[51] În IT, salariile au crescut cu mult peste 10% în multe domenii.[52]

Note

  1. ^ Curtis, Lisa. „Why The Big Quit Is Happening And Why Every Boss Should Embrace It”. Forbes (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Rosenberg, Jacob. „Workers got fed up. Bosses got scared. This is how the Big Quit happened”. Mother Jones (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ Jacobson, Lindsey (). „The 'Great Resignation' is a reaction to 'brutal' U.S. capitalism: Robert Reich”. CNBC (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ „Perspective | Are we witnessing a 'General Strike' in our own time?”. Washington Post (în engleză). ISSN 0190-8286. Accesat în . 
  5. ^ a b c „'Striketober' is showing workers' rising power – but will it lead to lasting change?”. The Guardian (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Cohen, Arianne (). „How to Quit Your Job in the Great Post-Pandemic Resignation Boom”. Bloomberg. Arhivat din original la . Accesat în . Ready to say adios to your job? You're not alone. "The great resignation is coming," says Anthony Klotz, an associate professor of management at Texas A&M University who's studied the exits of hundreds of workers. 
  7. ^ „Transcript: The Great Resignation with Molly M. Anderson, Anthony C. Klotz, PhD & Elaine Welteroth”. Washington Post (în engleză). ISSN 0190-8286. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Kaplan, Juliana. „The psychologist who coined the phrase 'Great Resignation' reveals how he saw it coming and where he sees it going. 'Who we are as an employee and as a worker is very central to who we are.'”. Business Insider (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Beilfuss, Lisa (). „Covid Drove Workers to Quit. Here's Why From the Person Who Saw It Coming”. Barron's. 
  10. ^ a b c „JOLTS”. Economic Policy Institute (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b c HSU, ANDREA (). „As The Pandemic Recedes, Millions Of Workers Are Saying 'I Quit'”. NPR⁠(d). Arhivat din original la . 
  12. ^ a b „What the Increase in Quit Rates During a Recession Means for Women—and How to Counteract It - Ms. Magazine”. msmagazine.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „For some, quitting a job during COVID-19 may make sense”. Marketplace (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Gender Differences in Sectors of Employment”. Women in the States (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Women have been hit hard by the coronavirus labor market: Their story is worse than industry-based data suggest”. Economic Policy Institute (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Horsley, Scott; Hsu, Andrea (). „Hiring Picked Up Last Month, But The Economy Still Needs More Workers”. NPR.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ a b „U.S. job openings, quits hit record highs in April”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Is the great resignation a great rethink?”. The Seattle Times (în engleză). . Accesat în . 
  19. ^ Reinicke, Carmen (). „The 'Great Resignation' is likely to continue, as 55% of Americans anticipate looking for a new job”. CNBC (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „What's fueling 'The Great Resignation' among younger generations?”. Fortune (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Beilfuss, Lisa. „Where Are the Workers? Millions Are Sick With 'Long Covid.'”. Barrons. Barrons. Accesat în . 
  22. ^ a b „Hotels And Restaurants That Survived Pandemic Face New Challenge: Staffing Shortages”. NPR.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ „Millions Lose Jobless Benefits Today. It Doesn't Mean They'll Be Rushing Back To Work”. NPR.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ a b Aviles, Gwen (). „The so-called 'Great Resignation' isn't a reality for many workers of color”. Insider Inc.⁠(d). Accesat în . 
  25. ^ Smart, Tim (). „Study: Gen Z, Millennials Driving 'The Great Resignation'”. USNews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ a b Cook, Ian (). „Who Is Driving the Great Resignation?”. Harvard Business Review. ISSN 0017-8012. Accesat în . 
  27. ^ „the truth about what employees want” (PDF). Mercer⁠(d). Accesat în . 
  28. ^ a b Pizzinelli, Carlo; Ippei, Shibata (). „Has COVID-19 Induced Labor Market Mismatch? Evidence from the US and the UK”. www.imf.org. Accesat în . 
  29. ^ Liu, Jennifer (). „4 million people quit their jobs in April, sparked by confidence that they can find better work”. CNBC⁠(d). Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Pressman, Aaron; Gardizy, Anissa (). „'A giant game of musical chairs': Waves of workers are changing jobs as the pandemic wanes”. The Boston Globe. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Table 4. Quits levels and rates by industry and region, seasonally adjusted”. www.bls.gov (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Sozzi, Brian (). „The Great Resignation is ripping through the restaurant industry”. Yahoo! Finance. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Lufkin, Bryan (). „What we're getting wrong about the 'Great Resignation'”. BBC.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Yong, Ed (). „Why Health-Care Workers Are Quitting in Droves”. The Atlantic. Accesat în . 
  35. ^ „The Work Trend Index: The Next Great Disruption Is Hybrid Work—Are We Ready?”. Microsoft.com. Microsoft Corporation. . Arhivat din original la . Accesat în . 41% of employees are considering leaving their current employer this year and 46% say they're likely to move because they can now work remotely. 
  36. ^ „PwC US Pulse Survey: Next in work”. PricewaterhouseCoopers. PwC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Lambert, Lance (). „The Great Resignation is no joke”. Fortune. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Wage Growth Tracker”. www.atlantafed.org (în engleză). Accesat în . 
  39. ^ Rosenberg, Jacob. „Workers got fed up. Bosses got scared. This is how the Big Quit happened”. Mother Jones (în engleză). Accesat în . 
  40. ^ Reliey, Laura (). „Restaurant workers are quitting in droves, this is how they are being lured back”. The Washington Post. 
  41. ^ Institute, MissionSquare Research (). „Public Sector Benefits Can Offer a Hiring and Retention Advantage During the Great Resignation, According to MissionSquare Research Institute”. GlobeNewswire News Room (în engleză). Accesat în . 
  42. ^ Quinn, Bryan (). „'Striketober' in US as organised labour makes a post-pandemic comeback”. France 24. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ LLB Staff, Reporter (). „Pandemic fuels 'Great Resignation' in UK job market as workforce rethinks career priorities”. LondonLovesBusiness. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ Armillei, Francesco (). „Si apre la stagione delle grandi dimissioni?”. lavoce-info. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^
  46. ^ „The 'great attrition': It's a difficult time to be a boss”. The New Indian Express⁠(d). . 
  47. ^ „Employee attrition a big headache for IT companies. Can they tide over it?”. Mint⁠(d). . 
  48. ^ „Despite bonuses and salary hikes, India's IT sector will see over a million resignations this year”. The Times of India⁠(d). . 
  49. ^ Vanamali, Krishna Veera (). „What's behind record staff exits at Indian IT giants?”. Business Standard. 
  50. ^ „Attrition in IT sector to cross 1 million this year'”. The Hindu⁠(d). . 
  51. ^ „Australia is seeing a 'great reshuffle' not a 'great resignation' in workforce”. The Conversation⁠(d). . 
  52. ^ „The Great Resignation drives tech wages higher: Can startups keep up?”. Smart Company. . 

Legături externe