PROFILPELAJAR.COM

Istoric operațional
MLVM
MLVM din prima serie fabricată
Tip	Transportor blindat pentru trupe
Loc de origine	România
În uz	sfârșitul anilor 1980 - prezent
Istoric producție
Producător	Uzina Mecanică Mizil (primele 40 de vehicule^[1]) UTB^[2]^[3] (restul vehiculelor)
An producție	1986 - 1988
Date generale
Greutate	9 tone
Lungime	5,85 m
Lățime	2,71 m
Înălțime	1,95 m
Echipaj	2
Pasageri	7 soldați

Blindaj	asigură protecție împotriva cartușelor de calibru 7,62 mm
Armament principal	1 × mitralieră grea KPVT 14,5 mm, 600 de cartușe
Armament secundar	1 × mitralieră PKT 7,62 mm 2500 de cartușe
Motor	Model Saviem 798-05M2, diesel, 115 kW 154 CP
Suspensie	bare de torsiune
Capacitate rezervor	480 l (360 de litri cel intern și 120 de litri cel din ușă)
Autonomie	aproximativ 700 de km
Viteză maximă	48 km/h
Modifică text

MLVM (Mașina de Luptă a Vânătorilor de Munte) este un vehicul de luptă blindat, șenilat, amfibiu, proiectat și fabricat în România. Deși denumirea vehiculului în cadrul Armatei Române este asemănătoare unei mașini de luptă a infanteriei, MLVM este clasificat ca fiind un transportor blindat șenilat de către ONU și Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), din cauza blindajului și armamentului ușor.^[4]^[5] Vehiculul blindat are la bază șasiul autotunului sovietic SU-76, fabricat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.^[6]

Descriere

MLVM este un vehicul specializat, destinat formațiunilor de vânători de munte. Carcasa este asemănătoare mașinii sovietice de luptă a infanteriei BMP-1, însă este modificată substanțial. Turela montată pe MLVM este cea folosită și la transportorul blindat TAB-71. Vehiculul a fost proiectat special pentru a fi folosit în zonele muntoase ale țării.

Armamentul constă într-o mitralieră grea KPVT, de calibru 14,5 mm, și o mitralieră PKT jumelată, de calibrul 7,62 mm. Armamentul din dotare nu are un sistem de stabilizare. Din cauza puterii de foc limitate, MLVM nu poate fi clasificat ca fiind o mașină de luptă a infanteriei.^[7] Grupa de vânători de munte are în dotare și un aruncător de grenade antitanc AG-7.

Blindajul este din plăci de oțel sudate și asigură protecție împotriva gloanțelor de calibru 7,62 mm și schijelor artileriei. Suspensia este de tip bară de torsiune. Galeții (câte șase la fiecare șenilă) sunt găuriți pentru a reduce greutatea. MLVM este un vehicul amfibiu, fiind propulsat cu o viteză maximă de 5-6 km/h în apă prin intermediul șenilelor. Înaintea traversării râurilor sau lacurilor (deși amfibiu, MLVM nu este proiectat pentru desantul maritim), trebuie ridicată placa spărgătoare de valuri.

Aranjamentul intern este similar modelului sovietic BMP-1. În partea din față, în stânga, stă mecanicul conductor. Acesta are la dispoziție trei periscoape de observare pe timp de zi. Opțional, poate fi montat un sistem de vedere pe timp de noapte. În spatele mecanicului conductor se află comandantul. Ambii au deasupra, în plafon, un oblon de acces. Comandantul vehiculului are la dispoziție trei periscoape de observare a câmpului de luptă. Unul dintre acestea poate fi ridicat pentru a cerceta țintele aflate la distanță mare. Comandantul are la dispoziție și un sistem de vedere pe timp de noapte (cu infraroșii). Ochitorul, care este și comandantul grupei de vânători de munte, stă la mijlocul vehiculului, în zona turelei. În camera desantului stau câte trei soldați în ambele părți. Aceștia au la dispoziție câte un periscop de vizare pe timp de zi cu ajutorul căruia pot executa trageri prin ambrazurile din părțile laterale ale vehiculului. În spate este ușa de acces care poate fi folosită și ca rezervor suplimentar. Ușa are două ambrazuri și două periscoape pentru ca vânătorii de munte să poată executa foc în spatele vehiculului.

Modernizare

Un pachet de modernizare similar modelului MLI-84M a fost propus și pentru MLVM. Acesta includea turela OWS 25R (cu tunul automat Oerlikon KBA-07 de calibru 25 mm, mitraliera coaxială PKT și posibilitatea dotării cu un lansator de rachete antitanc dirijate Spike), sistem de avertizare la iluminarea laser, lansatoare de grenade fumigene, sistem optic mai performant, transmisie automată, motor diesel Mercedes-Benz sau Deutz (de aproximativ 400 de cai putere), sistem automat de stingere a incendiilor, sisteme de comandă și control îmbunătățite și posibilitatea de a monta plăci de blindaj suplimentare. Greutatea noului vehicul era de 11,3 tone, însă viteza maximă, puterea specifică și autonomia erau mai mari. În urma îmbunătățirii armamentului, vehiculul putea fi clasificat ca o mașină de luptă a infanteriei.

Rezultatul programului de modernizare era un vehicul compatibil cu standardele NATO. Un prototip a fost prezentat la expoziția de tehnică militară și armament Expomil 2005.

Variante

MLVM AR - Versiune dotată cu un aruncător de bombe Model 1982 de calibru 120 mm, instalat în camera de desant. În timpul tragerilor sunt deschise cele două obloane mari în lateral. Mortierul poate fi scos din vehicul la nevoie.
MLVM ABAL - Vehicul destinat transportului de muniție (maxim 2,1 tone). Lipsește turela, iar armamentul constă într-o mitralieră PKT fixată lângă oblonul comandantului. Dotări standard: protecție NBC, sistem de stingere a incendiilor și echipamente de comunicații îmbunătățite.
MLVM MEDEVAC - Vehicul de evacuare medicală și acordare a primului ajutor. Suprastructura și armamentul sunt asemănătoare versiunii ABAL.

Utilizare

România - 75 de vehicule blindate de luptă MLVM în luna noiembrie a anului 2009.^[5]

Note

^ Daniel Popa (2 iulie 2004). „La Mizil se fac blindate precum cele ale armatei americane”. România Liberă (hotnews.ro). Accesat în 1 octombrie 2012.
^ Radu Colțea (17 decembrie 2009). „Trecea pe stradă o tanchetă”. Cotidianul Transilvania Expres nr. 4976 (mytex.ro). Accesat în 1 octombrie 2012. ^{[nefuncțională]}
^ Radu Colțea (22 decembrie 2009). „Zilele eroice și tragice de acum 20 de ani”. Cotidianul Transilvania Expres nr. 4980 (mytex.ro). Accesat în 1 octombrie 2012. ^{[nefuncțională]}
^ United Nations Register of Convenional Arms Arhivat în 24 decembrie 2016, la Wayback Machine., accesat la 1 octombrie 2012.
^ ^a ^b The Military Balance 2010, p.157
^ General-locotenent (r) ing. Urdăreanu, Tiberiu S. (2004). Jurnal 1978-1988. Editura Militară. pp. 118, 130. ISBN 9789733206637.
^ „LEGE nr.18 din 4 martie 1992 pentru ratificarea Tratatului cu privire la forțele armate convenționale în Europa”. Arhivat din original la 15 septembrie 2007. Accesat în 29 decembrie 2010.