Lumea rusă

Lumea rusă
(Russki mir)
Imaginea Catedralei Sfântul Vasile din Moscova de pe coperta cărții lui Marlène Laruelle: The "Russian World": Russia’s Soft Power and Geopolitical Imagination (2015).
Imagine din timpul festivalului Lumea rusă de la Serghiev Posad din anul 2020.

Lumea rusă (în rusă Русский мир, transliterat: Russkii mir, găsit și ca Ordinea rusă sau Comunitatea rusă) este un concept interdisciplinar⁠(en)[traduceți] care operează cu semnificații și conotații diferite. În literatura științifică s-au conturat trei abordări teoretice principale: cultural-civilizațională, geopolitică și religioasă.[1] Termenul de „lume rusă”, în sine, nu are o interpretare și o definiție juridică fără ambiguitate,[2] ceea ce permite diverșilor autori să-l înțeleagă drept proiect de integrare, strategie privitoare la diasporă, centru de civilizație, „Idee rusă⁠(en)[traduceți]” (în limba rusă Русская идея), doctrină politică, ideologie etc.[1]

Baza „lumii ruse” este Rusia și noțiunea de rus aflat în străinătate⁠(en)[traduceți].[3] Uzual, în calitate de concept și de doctrină politică este definit ca fiind sfera de influență politică și culturală a Rusiei.[4][5][6][7][8]

De la începutul secolului al XXI-lea, termenul „lumea rusă” a fost folosit de autoritățile Federației Ruse ca doctrină[9] a politicii sale externe./[10]

   Vezi și articolul:  O Declarație asupra învățăturii referitoare la „Lumea rusă” („Russkiy mir”)Vezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Diaspora rusă

Hartă a diasporei ruse.

     Rusia

     > 1,000,000

     > 100,000

     > 10,000

     > 1,000

Mulți cercetători[11] [12] atribuie diasporei ruse conceptul etnopolitic introdus de R. Brubaker, de „diasporă cataclismică” (acest tip de diasporă, spre deosebire de diaspora formată din cei care doresc să muncească în altă parte, apare ca urmare a războaielor, dezintegrarii, prăbușirii imperiilor și altor procese cu rol negativ).[13] În cazul diasporei ruse, acest lucru a fost în principal efect al războiului civil din 1917-1923 (așa-numita Emigrație Albă⁠(en)[traduceți]) și dizolvării URSS în 1991. În primul caz, emigranții au fost forțați să-și părăsească patria, în care în epoca sovietică erau considerați „dușmani ai poporului sovietic și ai statului”, în al doilea caz, unii ruși sau vorbitori de limbă rusă (estimați a fi peste 25 de milioane de oameni)[14][15]) au rămas înafara voinței lor în afara Rusiei, drept urmare a modificărilor de frontieră. De la începutul secolului al XXI-lea, interacțiunile cu compatrioții din străinătate au făcut parte integrantă din politica externă a Federației Ruse.

„Russkiy Mir” este un proiect care abordează diaspora rusă din străinătate și iredentismul rus în baza unei rețele supranaționale, care, permite combinarea potențialelor geopatice ale metropolei ruse și ale compatrioților ruși din străinătate.[16] .

Referințe

  1. ^ a b Алейникова С. М. (), Русский мир: белорусский взгляд., p. 240 
  2. ^ Tiido A. (), „The Russian World»: the blurred notion of protecting Russians abroad/ Polski Przegląd Stosunków Międzynarodowych.”, Весці БДПУ. Серыя 2: Гісторыя. Філасофія. Паліталогія. Сацыялогія. Эканоміка. Культуралогія., Warszawa: Uniwersytet Kardynała S. Wyszyńskiego (No. 5), p. 131–151, ISSN 1818-8583 
  3. ^ Батанова О. Н. (), Русский мир и проблемы его формирования: автореферат диссертации … кандидата политических наук, p. 23 
  4. ^ Curanović, Alicja; Leustean, Lucian (). „The Guardians of Traditional Values - Russia and the Russian Orthodox Church in the Quest for Status”. The Main Features of Traditional Values in Russian Discourse. German Marshall Fund of the United States. 
  5. ^ Kudors, Andis (). „'Russian World'—Russia's Soft Power Approach to Compatriots Policy” (PDF). Russian Analytical Digest. Research Centre for East European Studies. 81 (10): 2–4. Accesat în . 
  6. ^ Laruelle, Marlene (mai 2015). „The 'Russian World': Russia's Soft Power and Geopolitical Imagination” (PDF). Washington, DC: Center on Global Interests. p. 3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ Valery Tishkov, The Russian World—Changing Meanings and Strategies, Carnegie Papers, Number 95, August 2008
  8. ^ Tiido, Anna, The «Russian World»: the blurred notion of protecting Russians abroad In: Polski Przegląd Stosunków Międzynarodowych, Warszaw, Uniwersytet Kardynała S. Wyszyńskiego, 2015, issue 5, pp. 131—151, ISSN 2300-1437
  9. ^ Петухов В. В., Бараш Р. Э. (), „Русские и «Русский мир»: исторический контекст и современное прочтение”, Полис. Политические исследования., № 6, p. 83–101, ISSN 1026-9487 
  10. ^ O’Loughlin J., Toalb G., Kolosov V. (), „Who identifies with the «Russian World»? Geopolitical attitudes in southeastern Ukraine, Crimea, Abkhazia, South Ossetia, and Transnistria (англ.) // Eurasian Geography and Economics[en].”, Религия и общество – 10: сборник научных статей, Vol. 57, no. 6, p. 745–778, ISSN 1538-7216 
  11. ^ Ким А. С. (), Диаспора как термин этнополитологии. // Вестник Санкт-Петербургского университета. Серия 6: Философия. Культурология. Политология. Право. Международные отношения., p. 133–141, ISSN 2658-6029 
  12. ^ Алейникова С. М. (), Русский мир: белорусский взгляд, p. 44 
  13. ^ Брубейкер Р.[en] (), Диаспоры катаклизма» в Центральной и Восточной Европе и их отношения с родинами (на примере Веймарской республики и постсоветской России), p. 6–32, ISSN 1810-228X 
  14. ^ Brubaker R. (), Ethnicity without Groups, Harvard: Harvard University Press, ISBN 0-674-01539-8 
  15. ^ Астахова Е. В., Астахов Е. М. (), Россия и «Русский мир» // Вестник МГИМО-Университета., p. 316–322, ISSN 2071-8160 
  16. ^ Батанова О. Н. (), Русский мир и проблемы его формирования: автореферат диссертации, p. 23 

Bibliografie

  • ru Алейникова С. М. Русский мир: белорусский взгляд. – Мн.: РИВШ, 2017. – 240 с.