Locul fosilifer Râpa Mare
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Jud. Bistrița-Năsăud  România
Cel mai apropiat oraș	Bistrița
Coordonate	47°04′20″N 24°43′11″E () / 47.07222°N 24.71972°E[1]
Suprafață	1 ha
Înființare	1976, declarat în 2000
Modifică date / text

Locul fosilifer Râpa Mare este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița.

Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud (aproape de limita teritorială cu județul Mureș), în partea estică a satului satului Budacu de Sus, aproape de rezervația naturală Râpa Verde^[2].

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000^[3] (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de un hectar^[4].

Aria protejată este inclusă în situl Natura 2000 - Cușma^[5] și reprezintă un afloriment în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupare muntoasă a Carpaților Orientali), pe cursul superior al văii Budacului. Abruptul prezintă straturi de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră și faună fosilizată, alcătuit din vegetale și resturi de pești.

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:

• Biserica evanghelică din Dumitrița, azi biserica ortodoxă „Sf. Ap. Petru și Pavel”, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
• Situl arheologic „Dealul Cetății” de la Dumitrița (epoca Latène și Hallstatt)
• Ariile protejate:

• Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului (6 ha) rezervațe botanică ce adăpostește o comunitate floristică de lalele pestrițe din specia Fritillaria meleagris.

• Piatra Corbului (5 ha), abrupt stâncos din piroclaste (formațiuni vulcanocarstice) format de-a lungul timpului prin multiple procese de eroziune și gravitaționale. În stâncăriile Pietrii Corbului cuibărește corbul comun (Corvus corax).

• Râpa Verde (1ha), rezervație naturală de tip paleontologic.

• Munții Călimani
• Valea Budacului

• Lista rezervațiilor naturale din județul Bistrița-Năsăud
• Lista rezervațiilor naturale din România

v • d • m Rezervații naturale în județul Bistrița-Năsăud Tip botanic Crovul de la Larion  • „La Sărătură”  • Poiana cu narcise de pe Masivul Saca2  • Poiana cu narcise de pe Șesul Mogoșenilor  • Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului  • Piatra Cușmei  • Piatra Fântânele  • Pădurea Posmuș Tip geologic Masivul de sare de la Sărățel1  • Râpa cu păpuși1  • Vulcanii noroioși „La Gloduri”1 Tip hidrogeologic Zăvoaiele Borcutului1 Tip mixt Ineu - Lala2  • Izvoarele Mihăiesei2  • Lacul Zagra  • Locul fosilifer Râpa Mare  • Tăul Zânelor  • Valea Repedea Tip paleontologic Piatra Corbului  • Râpa Verde1  • Comarnic1 Tip peisagistic Cheile Bistriței Ardelene  • Stâncile Tătarului, Munții Călimani Tip speologic Peștera Tăușoare  • Peștera din Valea Cobășelului1 1. Arii protejate declarate monument al naturii 2. Arii protejate incluse în Parcul Național Munții Rodnei