Termenul de „limonadă” provine din franceză«limon» (lămâie) plus sufixul «-ade» care, în franceză, indică sensul de „băutură creată dintr-un fruct”.[1]
Istorie
O băutură făcută din lămâi, curmale, și miere era consumată în Egiptul Antic (sec. XII-XIV), dar și o băutură din lămâi și zahăr cunoscută ca qatarmizat.[2]
În 1676, o companie sub numele de Compagnie de Limonadiers (Compania de „Limonazieri”) a început să vândă limonadă în Paris. Vânzătorii cărau butoaie cu limonadă pe spate și ofereau pahare de băutură parizienilor.[3]
Proprietăți benefice
Concentrația ridicată de acid citric a sucului de lămâie poate avea efecte benefice împotriva litiazei renale. Totuși, niciun studiu nu a dovedit că consumul regulat de limonadă ar ajuta cu reglararea PH-ului urinei, concentrației de acid citric in urină sau prevenirea formării pietrelor de rinichi în avans.[4]