Kurt Wolff (editor)

Kurt Wolff
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Bonn, Regatul Prusiei, Imperiul German[5] Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Ludwigsburg, Republica Federală Germania, Germania[6] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiaccident rutier[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElisabeth Albrecht[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalist
editor[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiMünchen[7]
Florența[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Bonn  Modificați la Wikidata

Kurt Wolff (n. , Bonn, Regatul Prusiei, Imperiul German – d. , Ludwigsburg, Republica Federală Germania, Germania) a fost un jurnalist, scriitor, editor și publicist german.

Biografie

Wolff s-a născut în orașul Bonn din Renania Prusacă; mama lui provenea dintr-o familie evreiască din Germania.[8] Împreună cu Ernst Rowohlt el a început să lucreze ca editor de cărți la Leipzig în 1908. El a fost primul care i-a promovat și publicat pe scriitorii Franz Kafka și Franz Werfel, dar a refuzat să publice scrierile lui Axel Munthe.[necesită citare] Contactul apropiat al lui Wolff cu scriitorii germani din Praga și sprijinul acordat scriitorilor talentați, dar necunoscuți, l-au determinat să-i promoveze pe prietenii lui Kafka, Max Brod și Felix Weltsch care au devenit mult mai bine cunoscuți în Germania, la Berlin. În 1929 Wolff a publicat albumul fotografic Face of our Time al lui August Sander.

În 1941 Wolff și cea de-a doua soție, Helen, au părăsit Germania și au emigrat, locuind la Paris, Londra, Montagnola, St. Tropez, Nisa și în cele din urmă, cu sprijinul lui Varian Fry, la New York.[9] Ulterior, Wolff a încercat să dezvolte diferite edituri la München, Florența, și în Statele Unite ale Americii. În SUA, el și Helen au fondat în 1942 editura Pantheon Books, care a devenit celebră.[10][11] El a murit la Marbach.

Premiul pentru traducere Helen și Kurt Wolff al Goethe-Institut este numit în onoarea lui și a soției sale. Fiul lui, Christian Wolff, este un renumit muzician avangardist.

Arhive literare

Biblioteca de manuscrise și cărți rare Beinecke de la Universitatea Yale deține arhiva lui Kurt Wolff din perioada 1907-1938. Colecția conține aproximativ 4.100 de scrisori și manuscrise din arhivele companiei Kurt Wolff Verlag din anii 1910-1930. O parte din Arhiva Kurt Wolff este în prezent disponibilă on-line.[12]

Referințe

  1. ^ a b Kurt Wolff (publisher), SNAC, accesat în  
  2. ^ a b Kurt Wolff, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  3. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b „Kurt Wolff”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ „Kurt Wolff”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ „Kurt Wolff”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b „Kurt Wolff”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ „Rolle der Juden in Wirtschaft und Kultur Sachsens”. Schule.judentum.de. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Detjen, Marion. "Kurt and Helen Wolff." In Immigrant Entrepreneurship: German-American Business Biographies, 1720 to the Present, vol. 5, editat de R. Daniel Wadhwani. German Historical Institute. Last modified 19 iunie 2012.
  10. ^ McGuire, William. Bollingen: An Adventure in Collecting the Past, Princeton University Press (1989), p. 273.
  11. ^ Goethe-Institut USA, about Helen and Kurt Wolff, accesat la 31 iulie 2009.
  12. ^ Kurt Wolff Archive, 1907-1938. Beinecke Rare Book and Manuscript Library at Yale University. Accesat la 8 iulie 2009.

Legături externe