PROFILPELAJAR.COM

Date personale
Kocel

Născut	anii 820 d.Hr.
Decedat	876 d.Hr. (55 de ani)
Părinți	Pribina[*]
Ocupație	conducător[*]
Apartenență nobiliară
Titluri	Cneaz
Modifică date / text

Kocel^[a] (în slovenă: Kocelj, în slovacă: Koceľ; fl. 861–874) a fost un conducător al slavilor din Panonia Inferioară. El a fost vasal al francilor răsăriteni cu titlul de comes (conte) și se crede că a domnit între anii 861 sau 864 și 876.

Biografie

Kocel era al doilea fiu al lui Pribina, un dux al slavilor moravi instalat de franci în Panonia Inferioară prin 838^[1] sau 840.^[2] Istoricul american Charles Bowlus crede că Kocel s-a născut în jurul anului 820.^[1] În anul 861 Kocel a făcut o donație importantă Mănăstirii Freising, ceea ce arată că avea o poziție politică și socială solidă.^[3] Potrivit lui Bowlus, acest document indică faptul că Pribina murise, iar Kocel i-a succedat.^[4]

Regele Ludovic Germanul al Franciei Răsăriene l-a instalat pe Kocel ca domnitor al Panoniei Inferioare în 864.^[5] Kocel domnea în „Panonia Inferioară” (Pannonia inferioris) în anul 865, când arhiepiscopul Adalwin al Salzburgului a vizitat această provincie de două ori.^[6] În 869 Kocel a cerut ca misionarul bizantin Metodiu să fie trimis în Panonia ca reprezentant papal.^[7] La mijlocul verii, Kocel l-a trimis la Roma pe Metodiu, împreună cu douăzeci de oameni, pentru a solicita numirea sa ca episcop.^[7] Papa Adrian al II-lea l-a numit pe Metodiu în postul de arhiepiscop de Sirmium și a trimis scrisori de confirmare suveranilor din acea regiune, inclusiv lui Kocel, al cărui domeniu se afla în jurisdicția noului arhiepiscop.^[8] Marca de Panonia era stăpânită de Kocel și de margrafii bavarezi în anul 871; Kocel s-a bucurat de independență, după cum reiese din discuțiile sale cu papa.^[9]

În 874, în urma conflictului între franci și moravi, Kocel a continuat să stăpânească, probabil ca vasal al regelui Carloman, domeniul de pe Valea Dravei al Mărcii Panoniei.^[7] Kocel dispare din surse după 874^[1] și se crede că a murit sau a fost înlăturat din postul său în jurul anului 876,^[10] fiind cu siguranță mort în anul 880.^[11]

Identificare

Kocel a fost identificat cu comandantul militar franc Kotzil menționat în studiul De Administrando Imperio cu privire la revolta armată a croaților conduși de ducele Domagoj care „a reușit să biruie și i-a ucis pe toți francii și pe arhonul lor numit Kotzil”, cel mai probabil în anul 874, ceea ce coincide cu perioada dispariției lui Kocel din surse.^[12]

Titluri

„Conte al slavilor” (comes de Sclavis nomine Chezul), act de donație în limba latină din 861.^[3]
„Duce” (Chezil dux), postum între 876 și 880.^[13]

Notă explicativă

^ El este cunoscut din documentele papale și bavareze sub numele de Chozil, Chezil, Chezul și Gozil.^[3] Cronica istorică latină Conversio Bagoariorum et Carantanorum folosește numele Chozil, Chezil și Chezilo.^[14] Numele folosit cel mai des este Kocel. Numele său este scris Koceľ în slovacă,^[15] Kocelj (Коцељ) în slovenă și sârbo-croată^[16] și Kotzeles în greacă.^[16]