Kjell Magne Bondevik

Kjell Magne Bondevik

Kjell Magne Bondevik
Date personale
Născut3 septembrie 1947
Molde, Norvegia
Căsătorit cuBjørg Bondevik (n. Rasmussen)
CopiiJohn Harald Bondevik[*][[John Harald Bondevik (Norwegian textbook author)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Norvegia Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot
Locul desfășurării activitățiiOslo Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba norvegiană Modificați la Wikidata
Prim-ministru al Norvegiei
În funcție
17 octombrie 1997 – 3 martie 2000
Precedat deThorbjørn Jagland
Succedat deJens Stoltenberg
În funcție
19 octombrie 2001 – 17 octombrie 2005
Precedat deJens Stoltenberg
Succedat deJens Stoltenberg
Ministru de externe al Norvegiei
În funcție
1989 – 1990
PremiiNikken-prisen[*][[Nikken-prisen |​]] ()
Petter Dass-prisen[*][[Petter Dass-prisen |​]] ()
Tabu Prize[*][[Tabu Prize |​]] ()
Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Mare Cavaler[*]​ ()
Maarjamaa Risti I klassi teenetemärk[*][[Maarjamaa Risti I klassi teenetemärk (part of the Order of the Cross of Terra Mariana)|​]] ()
Orden del Quetzal[*][[Orden del Quetzal (highest decoration awarded in Guatemala)|​]]
Ordinul Sfântul Olaf în grad de mare cruce[*]​ ()
Ordinul de Merit în grad de Mare Cruce[*]​ ()
Partid politicKrF  Modificați la Wikidata
Alma materMF vitenskapelig høyskole[*][[MF vitenskapelig høyskole (seminary in Norway)|​]][1]
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Kjell Magne Bondevik ([IPA: çɛl: mɑŋnə bun:əvi:k] (Despre acest sunet ascultă (ajutor·info)), n. 3 septembrie 1947) este un politician norvegian. A fost prim-ministru al Norvegiei din octombrie 2001 până la alegile din septembrie 2005 din partea Partidului Creștin-Democrat. A mai fost prim-ministru din octombrie 1997 până în martie 2000. A fost prim-ministrul norvegian non-socialist care a servit în funcție cel mai mult după cel de Al Doilea Război Mondial. Totodată a fost primul prim-ministru care a avut concediu de boală pe baza unei depresii.[2]

Viața

Bondevik s-a născut la Molde și a urmat cursurile Faculății teologice Menighetsfakultetet (absolvent 1975).

Este căsătorit cu Bjørg Bondevik (n. Rasmussen) cu care are trei copii: Bjørn (n. 1972), Hildegunn (n. 1973) și John Harald (n. 1976). Kjell Magne Bondevik este văr cu episcopul Odd Bondevik.

Începând cu anul 2009 a fost președinte al „Centrului pentru pace și drepturile omului” din Oslo.[3]

Cariera politică

Bondevik a reprezentat Partidul Creștin-Democrat în Storting (parlamentul norvegian) din 1973- 2005. A fost președinte de partid între 1983- 1995.

Alte funcții pe care le-a avut în afara celei de prim-ministru au fost:

  • Ministru de externe, în guvernul Jan P. Syse (1989-1990)
  • Ministru al Învățământului, în guvernul Kåre Willoch (1983-1986)
  • Secretar de stat la Biroul Prim-ministrului, în guvernul Lars Korvald (1972-1973)

În august 1998 Bondevik a atras atenția internațională datorită faptului că s-a internat pe bază de depresie. A fost internat timp de 3 săptămâni, timp în care Anne Enger Lahnstein a fost prim-ministru interimar.[4]

Distincții

Cărți

Note

  1. ^ https://www.stortinget.no/no/Representanter-og-komiteer/Representantene/Representantfordeling/Representant/?perid=KMB&tab=Biography, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Bondevik om depresjonen: - Følte meg handlingslammet - VG Nett om KrF
  3. ^ „Bondevik attempts dialogue with Iran's president”. Aftenposten. . Accesat în . 
  4. ^ BBC Newsnight, 21 January 2008.
  5. ^ Orden på Bondevik - Innenriks - Dagbladet.no
  6. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Norway


v • d • m
Șefi ai guvernului Norvegiei
Miniștri principali, 1814-1873 Flag of Norway
Prim-miniștri, 1873-1905
Prim-miniștri, 1905-1940
Al Doilea Război Mondial, 1940-1945
Nygaardsvold (Prim-ministru în exil, 1940-1945) ·  Quisling (Prim-ministru, lovitură de stat 1940) · Christensen (Președinte al Consiliului de administrație, 1940) · Terboven (Comisar german pentru Norvegia) ·  Quisling (Ministru președinte, 1942-1945)
Prim-miniștri, 1945-