Jakob Hermann

Jakob Hermann
Date personale
Născut[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Basel, Cantonul Basel-Oraș, Elveția[8] Modificați la Wikidata
Decedat (54 de ani)[7][4] Modificați la Wikidata
Basel, Cantonul Basel-Oraș, Elveția[9] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
cadru didactic universitar[*]​
naturalist
fizician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiPadova[10]
Frankfurt (Oder)[10]
Sankt Petersburg[10]
Basel[11] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[12]
limba franceză[12]
limba germană[12] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniumecanică[1]
analiză matematică[1]
geometrie[1]
theory of differential equations[*][[theory of differential equations (area of mathematics that deals with theory of differential equations and solutions to them)|​]][2]
matematică[1]
etică[1]
filozofie[1]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Basel[3]
Universitatea din Padova[3]
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg[3]
Alma Mater Viadrina[*]​[3]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din Basel[3]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia de Științe din Berlin[3]
Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​
Academia Franceză de Științe[3]
Accademia delle scienze dell’Istituto di Bologna[*][[Accademia delle scienze dell’Istituto di Bologna (academy in Bologna)|​]][3]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJakob Bernoulli  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruPhoronomia[*][[Phoronomia (book by Jakob Hermann)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Jakob Hermann (n. , Basel, Cantonul Basel-Oraș, Elveția – d. , Basel, Cantonul Basel-Oraș, Elveția)[13] a fost un matematician elvețian care a lucrat la probleme în mecanica clasică. Este autorul tratatului Phoronomia,[14] un tratat timpuriu de mecanică teoretică în limba latină, tradus în limba engleză de Ian Bruce în 2015-16. În 1729, el a afirmat că a reprezentat un loc geometric în sistemul de coordonate polare, la fel de ușor cum l-a reprezentat într-un sistem de coordonate carteziene.

Se pare că a fost primul care a arătat că vectorul Laplace-Runge-Lenz este o constantă a mișcării particulelor acționate de o forță centrală invers proporțională cu pătratul distanței.[15][16]

Hermann s-a născut și a murit în Basel. El a primit pregătirea inițială la cursurile lui Jacob Bernoulli pe care l-a absolvit cu diplomă în anul 1695. A devenit membru al Academiei de la Berlin în 1701. A fost numit la o catedră de matematică din Padova în 1707, dar în 1713 sa mutat la Frankfurt pe Oder, și apoi de la Sankt-Petersburg în anul 1724. În cele din urmă, s-a întors la Basel în 1731 pentru a ocupa o catedră de etică și drept natural.

Hermann a fost ales la Académie Royale des Sciences din Paris 1733, anul morții sale.

Hermann era o rudă îndepărtată a lui Leonhard Euler.[13]

Referințe

  1. ^ a b c d e f Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h MacTutor History of Mathematics archive 
  4. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  5. ^ Complete Dictionary of Scientific Biography[*][[Complete Dictionary of Scientific Biography (reference work with biographies of scientists)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ The Galileo Project 
  7. ^ a b „Jakob Hermann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ „Jakob Hermann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ „Jakob Hermann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ a b c „Jakob Hermann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  11. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  12. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ a b David Eugene Smith (). History of mathematics. N.Y. : Dover Publications. p. 520. 
  14. ^ Jakob Hermann (). Phoronomia, sive De viribus et motibus corporum solidorum et fluidorum libri duo. 
  15. ^ Hermann, Jakob (). „d'investigare l'Orbite de' Pianeti, nell'ipotesi che le forze centrali o pure le gravità degli stessi Pianeti sono in ragione reciproca de' quadrati delle distanze, che i medesimi tengono dal Centro, a cui si dirigono le forze stesse”. Giornale de Letterati D'Italia. 2: 447–467. 
  16. ^ Hermann, Jakob (). „Extrait d'une lettre de M. Herman à M. Bernoulli datée de Padoüe le 12. Juillet 1710”. Histoire de l'academie royale des sciences (Paris). 1732: 519–521. 

Legături externe