Iskusstvo kino

Iskusstvo kino
RedactorDondurei, Daniil Borisovici[*][[Dondurei, Daniil Borisovici (Russian film critic and sociologist (1947–2017))|​]]
Anton Dolin[*][[Anton Dolin (Russian film critic)|​]]  Modificați la Wikidata
Categorierevistă de film
Frecvențălunară (1931-1941)
neregulată (1945-1947)
bilunară (1947-1951)
lunară (1952-prezent)
Publicată deGoskino[*][[Goskino (central state directory body of Soviet and Russian film production (1922-2008))|​]]
Soiuz kinematografistov SSSR[*][[Soiuz kinematografistov SSSR (organization)|​]]
asociație[*]​  Modificați la Wikidata
Primul număr  Modificați la Wikidata
SediuMoscova
ȚarăRusia  Modificați la Wikidata
Limbălimba rusă[1]  Modificați la Wikidata
ISSN0130-6405
Prezență online
Site webIskusstvo kino
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Iskusstvo kino (Искусство кино, adică Arta cinematografiei în limba română) este o revistă de film publicată la Moscova (Rusia). A apărut începând din 1931 și este una dintre primele reviste din Europa, care s-a specializat în articole de teorie cinematografică și în recenzii de filme, alături de revista britanică Sight & Sound și de revista franceză Cahiers du cinéma.[2]

Istorie și profil

Revista a fost fondată în 1931.[2][3] Sediul ei central este la Moscova.[4][5] A fost publicată lunar încă de la începuturile sale în 1931 și până în 1941[6] de Asociația Muncitorilor din Cinematografia Revoluționară.[7] A purtat mai multe titluri: Proletarskoe kino (Пролетарское кино; „Cinematografia proletară”) în 1931-1932, Sovetskoe kino (Советское кино, „Cinematografia sovietică”) în 1933-1935 și Iskusstvo kino (Искусство кино; „Arta cinematografiei”) începând din 1936.[7] După ce și-a întrerupt temporar apariția în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, revista a fost relansată în 1945 și a fost publicată cu frecvență neregulată între 1945 și 1947.[6] După aceea, a fost publicată bilunar din 1947 până în 1951,[6] iar din 1952 a apărut lunar.[4][6]

În perioada sovietică Iskusstvo kino a fost revista oficială a industriei cinematografice din URSS[8] și a publicat adesea editoriale ale activiștilor de frunte ai Partidului Comunist.[9] Conducerea revistei a susținut în același timp că filmele ar trebui să corespundă cerințelor publicului.[10] Publicarea revistelor de cinema Iskusstvo kino și Sovetski ekran a fost preluată în 1963 de Comitetul de Stat al Cinematografiei (Goskino), recent fondat și finanțat de stat, care avea sarcina de coordonare a producției și distribuției de filme în Uniunea Sovietică.[11]

Revista conține articole de teorie cinematografică și recenzii de filme.[12] Profesorul american de studii cinematografice Vladimir Padunov a contribuit la ediția aniversară de 80 de ani a revistei.[13] În anii 1960 Valerii Golovskoi a lucrat ca redactor.[14] Daniil Dondurei se numără printre redactorii recenți ai revistei.[15]

În anii 1980 Iskusstvo kino avea un tiraj de 50.000 de exemplare, pentru ca în anii 1990 să ajungă la un tiraj cuprins între 2.000 și 3.000 de exemplare.[16] În 2004 revista era vândută în 5.000 de exemplare.[4]

Revista a fost arhivată de East View Information Services, Inc. cu sediul în Minneapolis.[3][12]

Redactori șefi

  • Ivan Pîriev (1946)
  • Nikolai Lebedev (1947–1949)
  • Dmitri Eriomin (1949–1951)
  • Vitali Jdan (1951–1956)
  • Liudmila Pogojeva (1956–1969)
  • Evgheni Surkov (1969-1982)
  • Armen Medvedev (1982–1984)
  • Iuri Cerepanov (1984–1986)
  • Konstantin Șcerbakov (1987–1992)
  • Daniil Dondurei (1993–2017)
  • Anton Dolin (din 2017)

Note

  1. ^ The ISSN portal 
  2. ^ a b „What money can buy, or: the stories of Musei Kino and Iskusstvo Kino”. International Film Festival Rotterdam. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b „Russia, Eastern European, and other Eurasian Countries”. East View. Accesat în . 
  4. ^ a b c The Europa World Year: Kazakhstan - Zimbabwe. Taylor & Francis Group. . p. 3564. ISBN 978-1-85743-255-8. 
  5. ^ „Soviet cinema: film periodicals, 1918-1942 Part 1. Journals”. Movie Mags. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c d „About Iskusstvo kino” (PDF). East View. Accesat în . 
  7. ^ a b Jean-Louis Cohen, David Woodruff, Ljiljana Grubisic, Russian modernism : the collections of the Getty Research Institute for the History of Art and the Humanities, vol. I, Getty Research Institute for the History of Art and the Humanities, Santa Monica, CA, 1997, pp. 143, 159.
  8. ^ David Aikman (). „What If the Soviet Union Collapses?”. Time. Accesat în . 
  9. ^ Josephine Woll (). Cranes are Flying: The Film Companion. I.B.Tauris. p. 4. ISBN 978-0-85771-169-4. 
  10. ^ John Givens (). Prodigal Son: Vasilii Shukshin in Soviet Russian Culture. Northwestern University Press. p. 136. ISBN 978-0-8101-1770-9. 
  11. ^ Andrew Dawson; Sean P. Holmes (). Working in the Global Film and Television Industries: Creativity, Systems, Space, Patronage. A&C Black. p. 42. ISBN 978-1-78093-023-7. 
  12. ^ a b „Russian and Soviet Film Periodicals”. Princeton University Library. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Julian Graffy (noiembrie 2012). „The British Reception of Russian Film 1960-1990: The Role of Sight and Sound” (Book Chapter). Open Book Publishers. Accesat în . 
  14. ^ Marko Dumanĉić (). „Rescripting Stalinist Masculinity: Contesting the Male Ideal in Soviet Film and Society, 1953-1968” (PhD Thesis). University of North Carolina at Chapel Hill. Accesat în . 
  15. ^ Steven Lee Myers (). „'Borat' is not Approved for Distribution in Russia”. The New York Times. Accesat în . 
  16. ^ Alexander Fedorov (). „The Cinema Market: What About Russia?”. Canadian Journal of Communication. 24 (1). 

Legături externe