Institutul de Studii Catalane
| S-a sugerat ca în pagina Institut d'Estudis Catalans să fie inclus conținutul acestei pagini sau secțiuni. (Detalii în pagina de discuții) |
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Institutul de Studii Catalane (în catalană Institut d’Estudis Catalans - IEC) este o societate academică și științifică dedicată cercetării tuturor aspectelor limbii și culturii catalane din țările catalane, cu sediul la Barcelona.
Înființare
La primul Congres al Limbii Catalane din anul 1906, s-a avut în vedere înființarea unei astfel de instituții științifice. La 18 iunie 1907, acest plan a fost pus în aplicare de către președintele provinciei Barcelona, Enric Prat de la Riba, și astfel a fost fondat Institut d’Estudis Catalans. Specialiști în domeniul istoriei, literaturii, arheologiei, istoriei artei și dreptului au fost incluși în aceste cercetări. Antoni Rubió i Lluch a fost ales primul președinte, iar Josep Pijoan primul secretar al institutului. În 1911, baza științifică a institutului a fost extinsă cu domeniile limbii catalane, științelor naturii, filozofiei, eticii și științelor politice. Din acest moment, nucleul original a funcționat sub numele de „Secció Històrico-Archeològica de l’Institut d’Estudis Catalans” (Secția Istorico-Arheologică a Institutului de Studii Catalane). Celelalte două secțiuni s-au numit „Institut de la Llengua Catalana” („Secció Filològica”, Institutul pentru Limba Catalană) și „Institut de Ciències” („Secció de Ciències”, Institutul pentru Științe ale Naturii), fiecare cu adăugarea „de l’Institut d’Estudis Catalans”. Această dublă denumire a institutelor a fost ulterior abandonată în favoarea denumirii de secții (menționate în paranteze), pentru a putea reprezenta mai bine unitatea întregului institut cu toate secțiile sale. În 1968, a fost înființată „Secció Filosofia i Ciènces Socials” (Secția Filozofică și de Științe Sociale), ca o desprindere din fostul domeniu al filozofiei, dreptului și economiei. Numărul membrilor științifici a evoluat de la opt inițial în 1907, la 21 în 1911 (7 membri pe secție), ajungând la 28 în 1968. IEC este recunoscut în toate țările catalane (Catalonia, Insulele Baleare, Valencia, Andorra) ca instituție de normare lingvistică.
Legături externe
Content Disclaimer
Informasi ini disarikan dari Wikipedia dan disajikan kembali untuk tujuan edukasi. Konten tersedia di bawah lisensi CC BY-SA 3.0. Kami tidak bertanggung jawab atas ketidakakuratan data yang bersumber dari kontribusi publik tersebut.
- The information displayed on this website is sourced in part or in whole from Wikipedia and has been adapted for the purpose of restating it. We strive to provide accurate and relevant information, however:
- There is no guarantee of absolute accuracy. Wikipedia is an open, collaborative project that can be edited by anyone, so information is subject to change.
- It is not intended to constitute professional advice. The content displayed is for informational and educational purposes only. For important decisions (e.g., medical, legal, or financial), please consult a professional.
- Content copyright. Wikipedia is licensed under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License (CC BY-SA). This means that content may be reused with appropriate attribution and shared under a similar license.
- Responsible use. Any risk arising from the use of information from this website is entirely the responsibility of the user.