Hipersexualitate

Hipersexualitatea (denumită comportament sexual compulsiv sau compulsie sexuală și impropriu dependență sexuală), adică dorința excesivă de a face sex, apare ca termen în cadrul unor tulburări mentale, dar nu este clasificată drept o tulburare mentală în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5).[1][2] DSM-5 nu recunoaște nicio adicție, acestea fiind înlocuite de tulburări de control al impulsului sau compulsii sau tulburări de folosire a substanțelor.[3]

În clasificarea internațională a maladiilor (ICD-10) se întâlnește diagnosticul de „Activitate sexuală excesivă”, cu codul F52.7 (în care capitolul F52 se referă la „Disfuncție sexuală, neprovocată de o tulburare sau boală organică”).[4]

ICD-11 a fost publicat dar și va intra în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2022,[5] nu include adicția sexuală, ci doar tulburarea de comportament sexual compulsiv.[6][7] ICD-11 nu folosește modelul adicției, ci pe cel al compulsiei.[8][9] Țările pot alege singure momentul de la care aplică ICD-11, ulterior datei respective.[5] OMS nu recunoaște diagnosticul de adicție sexuală.[8][10][11][12][13][14]

Denumirile sub care această disfuncție este cunoscută la bărbați este satirism iar la femei nimfomanie.

Persoanele cu acest diagnostic au inhibiții sexuale reduse și sunt obsedate de sex atât de mult, încât acest lucru le afectează și calitatea vieții.[15]

Evaluările atât ale cercetărilor clinice la oameni, cât și ale studiilor preclinice care implică ΔFosB au identificat activitatea sexuală compulsivă - în special, orice formă de act sexual - ca o dependență (adică, dependență sexuală). Mai mult, s-a dovedit că răsplătește sensibilizarea încrucișată între amfetamină și activitatea sexuală, ceea ce înseamnă că expunerea la una crește dorința pentru ambele, s-a dovedit a avea loc preclinic și clinic ca un sindrom de dereglare a dopaminei;[16] ΔFosB; exprimarea este necesară pentru acest efect de sensibilizare încrucișată, care se intensifică odată cu nivelul exprimării ΔFosB.[17] Autoritățile de sănătate (Asociația Psihiatrică Americană și Organizația Mondială a Sănătății) nu și-au însușit acest punct de vedere.[8][18][19][20][21]

Cu toate acestea, în ciuda acestor progrese, cercetările legate de dependența sexuală sunt încă la început. Lipsa integrării teoretice, deficite de rigoare metodologică, deficit de eșantioane clinice, dependență excesivă de eșantioane de conveniență (adică studenți sau recrutați de la Mechanical Turk), absența completă a studiilor epidemiologice, inconsecvențe larg răspândite în definițiile și măsurătorile CSB și lipsa studiilor de tratament încă afectează literatura de specialitate legată de dependența sexuală. Dacă oamenii de știință, cercetătorii și clinicienii din acest domeniu doresc să promoveze domeniul și să ofere îngrijire bazată pe dovezi persoanelor care raportează comportamente sexuale scăpate de control, toate cele de mai sus sunt necesare.[22]

— Grubbs et al. 2020

DSM-5-TR, publicat în martie 2022, nu recunoaște diagnosticul de adicție/compulsie sexuală.[8][18][19][20]

ICD-11 a adăugat pornografia la CSBD.[23] Aceasta este însă o tulburare de control al impulsurilor, nu o tulburare adictivă.[8][21][23] Se argumentează că diagnosticul de CSBD nu este bazat pe cercertări sexuale.[24]

Nici ICD-10, nici ICD-11 nu recunosc adicția sexuală sau adicția de porno drept diagnostice valabile.[8][20]

Cu toate acestea, dependența de pornografie nu este considerată în prezent o afecțiune diagnosticabilă conform DSM. De asemenea, alternativele la DSM, cum ar fi ICD-11, nu au aderat la modelul de dependență pentru pornografie, deși acesta recunoaște că oamenii pot deveni compulsivi cu privire la utilizarea acesteia.

— Rothman 2021, p. 103.

Dependența de pornografie este un concept controversat, deoarece pare a fi „în mare parte motivat din punct de vedere moral, ideologic și politic”.[25] Deși este o „teorie drăguță”, suportul empiric pentru aceasta lipsește în mare măsură,[26] iar „industria dependenței de porno/sex se bazează pe valori morale conservatoare în jurul sexualității care se amestecă în practica clinică”.[26]

Proponenții ideii de adicție sexuală observă că aceasta este puternic corelată cu narcisismul.[27]

Deoarece adicția sexuală este un diagnostic contestat, Gola și Kraus (2021) au găsit că OMS a ajuns la un „compromis bun” prin a considera CSBD drept tulburare de control al impulsurilor.[28]

Julie Sale a declarat „Nimeni nu respinge faptul că clienții accesează terapie pentru ajutor cu comportamente sexuale asupra cărora simt că nu au control. Problema este modul în care aceste experiențe ale clienților sunt conceptualizate și modul în care formularea clinică determină tratamentul”.[29]

Cu privire la copii (adolescenți):

Majoritatea studiilor din acest domeniu sunt anchete transversale de calitate scăzută.

— Marks, Murray & Estacio 2018, p. 229.

Tratate medico-psihologice multiple și alte surse reputate arată faptul că terapia pentru adicție sexuală aplicată homosexualilor reprezintă în multe cazuri terapie de conversie.[30][31][32][33][34][35] Terapia de conversie este ilegală în mai multe țări, plus diferite state ale SUA.[36][37][38][39] Ea poate constitui abuz asupra minorilor.[40][41][42]

Note

  1. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. pp. 481, 688, 690, 691, 693, 695, 697, 702, 823. ISBN 978-0-89042-555-8. Thus, groups of repetitive behaviors, which some term behavioral addictions, with such subcategories as "sex addiction," "exercise addiction," or "shopping addiction," are not included because at this time there is insufficient peer-reviewed evidence to establish the diagnostic criteria and course descriptions needed to identify these behaviors as mental disorders. 
  2. ^ Goia, Mădălina (). DSM-5 : manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. București: Editura Medicală Callisto. p. 481. ISBN 978-606-8043-14-2. OCLC 997448435. Alături de tulburările legate de consumul de substanțe, în acest capitol este inclus jocul patologic de noroc (ludomania), ceea ce subliniază că un comportament de joc de noroc patologic activează sisteme de recompensă similare celor activate de drogurile de abuz determină unele simptome comportamentale asemănătoare celor din tulburările consumului de substanțe. Au fost descrise și alte tipare de comportament excesiv, cum ar fi jocurile pe internet, dar cercetările privind aceste sindroame comportamentale fi altele similare nu au ajuns la concluzii clare. Astfel, unele grupuri de comportament repetitiv, pe care unii le denumesc dependențe comportamentale, cu subcategorii ca "dependență de sex", "dependență de exerciții fizice" sau "dependență de cumpărături" nu au fost incluse, deoarece la ora actuală nu există dovezi suficiente pentru a stabili criteriile de diagnostic și nici descriptori de evoluție necesari pentru a defini aceste tipuri de comportament ca tulburări mintale. 
  3. ^ American Psychiatric Association (). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. Fifth). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. p. 485. ISBN 978-0-89042-555-8. Note that the word addiction is not applied as a diagnostic term in this classification, although it is in common usage in many countries to describe severe problems related to compulsive and habitual use of substances. 
  4. ^ „Lista categoriilor cu trei caractere” (PDF). 
  5. ^ a b „ICD-11: Classifying disease to map the way we live and die”. who.int. . Arhivat din original la . 
  6. ^ Christensen, Jen (). „WHO classifies compulsive sexual behavior as mental health condition”. CNN. Accesat în . 
  7. ^ „ICD-11 – Mortality and Morbidity Statistics”. icd.who.int (în engleză). Accesat în . 
  8. ^ a b c d e f Martinez-Gilliard, Erin (). Sex, Social Justice, and Intimacy in Mental Health Practice: Incorporating Sexual Health in Approaches to Wellness. Taylor & Francis. p. unpaginated. ISBN 978-1-000-84578-5. Arhivat din original la . Accesat în . 'Sex addiction' is also referred to as a diagnosis or presenting problem. Sex addiction is not a diagnosis in the DSM-5-TR and identified as Compulsive Sexual Behavior in the ICD-11 rather than an issue of addiction. 
  9. ^ Ley, David J. (). „Compulsive Sexual Behavior Disorder in ICD-11”. Psychology Today. Accesat în . 
  10. ^ Dhuffar-Pottiwal, Manpreet (). Pontes, Halley M., ed. Behavioral Addictions: Conceptual, Clinical, Assessment, and Treatment Approaches. Studies in Neuroscience, Psychology and Behavioral Economics. Springer International Publishing. p. 163. ISBN 978-3-031-04772-5. Accesat în . Given that we do not yet have definitive information on whether the processes involved in the onset and maintenance of the disorder are equivalent to substance abuse disorders, gambling, and gaming (Kraus et al. 2016), CSBD is not included in the grouping of disorders due to substance and addictive behaviors, but rather in that of impulse control disorders (Kraus et al. 2018). 
  11. ^ Bowman, Todd (). Reclaiming Sexual Wholeness: An Integrative Christian Approach to Sexual Addiction Treatment. Zondervan Academic. p. 161. ISBN 978-0-310-09311-4. Accesat în . 
  12. ^ Sassover, Eli; Weinstein, Aviv (). „Should compulsive sexual behavior (CSB) be considered as a behavioral addiction? A debate paper presenting the opposing view”. Journal of Behavioral Addictions. Akademiai Kiado Zrt. 11 (2): 166–179. doi:10.1556/2006.2020.00055. ISSN 2062-5871. PMC 9295215 Accesibil gratuit. PMID 32997646. 
  13. ^ a verified Counsellor or Therapist (). „Do I have compulsive sexual behaviour?”. Counselling Directory. Accesat în . "Materials related to the ICD-11 make very clear that CSBD is not intended to be interchangeable with 'sex addiction', but rather is a substantially different diagnostic framework." ICD-11. World Health Organisation. 
  14. ^ Neves, Silva (). Compulsive Sexual Behaviours: A Psycho-Sexual Treatment Guide for Clinicians. Taylor & Francis. p. 14. ISBN 978-1-000-38710-0. Accesat în . materials in ICD-11 make very clear that CSBD is not intended to be interchangeable with sex addiction, but rather is a substantially different diagnostic framework 
  15. ^ „10 afectiuni sexuale neobisnuite”. Sanatate, medicina, tratament, boli, medicamente, sfatul medicului. . Accesat în . 
  16. ^ Karila, Laurent; Wéry, Aline; Weinstein, Aviv; Cottencin, Olivier; Petit, Aymeric; Reynaud, Michel; Billieux, Jöel (). „Sexual addiction or hypersexual disorder: different terms for the same problem? A review of the literature”. Current Pharmaceutical Design. 20 (25): 4012–4020. doi:10.2174/13816128113199990619. ISSN 1873-4286. PMID 24001295. 
  17. ^ Beloate, Lauren N.; Weems, Peyton W.; Casey, Graham R.; Webb, Ian C.; Coolen, Lique M. (). „Nucleus accumbens NMDA receptor activation regulates amphetamine cross-sensitization and deltaFosB expression following sexual experience in male rats”. Neuropharmacology. 101: 154–164. doi:10.1016/j.neuropharm.2015.09.023. ISSN 1873-7064. PMID 26391065. 
  18. ^ a b American Psychiatric Association (). „Conditions for Further Study”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR(tm)). G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. American Psychiatric Association Publishing. p. 916. ISBN 978-0-89042-576-3. Excessive use of the Internet not involving playing of online games (e.g., excessive use of social media, such as Facebook; viewing pornography online) is not considered analogous to Internet gaming disorder, and future research on other excessive uses of the Internet would need to follow similar guidelines as suggested herein. Excessive gambling online may qualify for a separate diagnosis of gambling disorder. 
  19. ^ a b American Psychiatric Association (). „Substance-Related and Addictive Disorders”. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Text Revision (DSM-5-TR(tm)). G - Reference,Information and Interdisciplinary Subjects Series. American Psychiatric Association Publishing. p. 543. ISBN 978-0-89042-576-3. In addition to the substance-related disorders, this chapter also includes gambling disorder, reflecting evidence that gambling behaviors activate reward systems similar to those activated by drugs of abuse and that produce some behavioral symptoms that appear comparable to those produced by the substance use disorders. Other excessive behavioral patterns, such as Internet gaming (see “Conditions for Further Study”), have also been described, but the research on these and other behavioral syndromes is less clear. Thus, groups of repetitive behaviors, sometimes termed behavioral addictions (with subcategories such as “sex addiction,” “exercise addiction,” and “shopping addiction”), are not included because there is insufficient peer-reviewed evidence to establish the diagnostic criteria and course descriptions needed to identify these behaviors as mental disorders. 
  20. ^ a b c Prause, Nicole; Binnie, James (). „Iatrogenic effects of Reboot/NoFap on public health: A preregistered survey study” (PDF). Sexualities. SAGE Publications. 27 (8): 136346072311570. doi:10.1177/13634607231157070. ISSN 1363-4607. 
  21. ^ a b Hall, Timothy M.; Bershad, Anya; Shoptaw, Steven (). „53. Compulsive Sexual Behaviors”. În Miller, Shannon C.; Rosenthal, Richard N.; Levy, Sharon; Saxon, Andrew J.; Tetrault, Jeanette M.; Wakeman, Sarah E. The ASAM Principles of Addiction Medicine. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins. p. unpaginated. ISBN 978-1-9752-0157-9. Proposals for two constructs related to compulsive sexual behaviors , sexual addiction and hypersexual disorder, have been repeatedly rejected from inclusion in recent editions of the Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM) for lack of empirical support and lack of consensus as to definition. [...] (CSBD), has been included in the International Classification of Diseases, 11th edition (ICD-11), under impulse control disorders rather than as an addiction disorder. CSBD has significant differences from substance use disorders (SUD) [...] 
  22. ^ Grubbs, Joshua B.; Hoagland, K. Camille; Lee, Brinna N.; Grant, Jennifer T.; Davison, Paul; Reid, Rory C.; Kraus, Shane W. (). „Sexual addiction 25 years on: A systematic and methodological review of empirical literature and an agenda for future research”. Clinical Psychology Review. Elsevier BV. 82: 101925. doi:10.1016/j.cpr.2020.101925. ISSN 0272-7358. PMID 33038740. 
  23. ^ a b „ICD-11 for Mortality and Morbidity Statistics 6C72 Compulsive sexual behaviour disorder”. ICD-11. Accesat în . 
  24. ^ Briken, Peer; Turner, Daniel (). „What does "Sexual" mean in compulsive sexual behavior disorder? •”. Journal of Behavioral Addictions. Akademiai Kiado Zrt. 11 (2): 222–225. doi:10.1556/2006.2022.00026. ISSN 2062-5871. PMC 9295231 Accesibil gratuit. PMID 35895459 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  25. ^
  26. ^ a b Baird, Amee (). „9. PORN ON THE TRAIN (AND ON THE BRAIN)”. Sex in the Brain: How Seizures, Strokes, Dementia, Tumors, and Trauma Can Change Your Sex Life. Columbia University Press. p. unpaginated. doi:10.7312/bair19590-010. ISBN 978-0-231-55155-7. Accesat în . spoke with David Ley 
  27. ^ Privara, Michal; Bob, Petr (). „Pornography Consumption and Cognitive-Affective Distress”. Journal of Nervous & Mental Disease. Ovid Technologies (Wolters Kluwer Health). 211 (8): 641–646. doi:10.1097/nmd.0000000000001669 Accesibil gratuit. ISSN 1539-736X. PMC 10399954 Accesibil gratuit. PMID 37505898 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  28. ^ Gola, Mateusz; Kraus, Shane W. (). Balon, Richard; Briken, Peer, ed. Compulsive Sexual Behavior Disorder: Understanding, Assessment, and Treatment. American Psychiatric Association Publishing. p. 16. ISBN 978-1-61537-219-5. Accesat în . In our opinion, the World Health Organization’s decision to name this new clinical entity describing out-of-control sexual behaviors as compulsive sexual behavior disorder and to place it within the category of impulse-control disorders with diagnostic criteria that share most of the features of addictions is a good compromise, taking into account the current state of rapidly developing knowledge on this topic and all previous concerns, together with future challenges. 
  29. ^ Sale, Julie "Preface" in Neves 2021, p. 5.
  30. ^ Neves, Silva (). „Chapter 11. MSM and compulsive sexual behaviours. "Sex addiction" and conversion practices”. În Neves, Silva; Davies, Dominic. Erotically Queer: A Pink Therapy Guide for Practitioners. Taylor & Francis. pp. 174–192. doi:10.4324/9781003260608-12. ISBN 978-1-000-86221-8. Accesat în . When those aversion techniques are applied to MSM, they can be particularly harmful as they are akin to what I would consider conversion practices. 
  31. ^ Neves, Silva (). Compulsive Sexual Behaviours: A Psycho-Sexual Treatment Guide for Clinicians. Taylor & Francis. p. unpaginated. ISBN 978-1-000-38710-0. Accesat în . I don't believe that all therapists offering a 'sex addiction' treatment are unethical. But I think that it is possible that many well-meaning and excellent therapists can practice 'conversion therapy' accidentally [...] I fear that there are many more harmed clients who do not speak up. 
  32. ^ Neves, Silva (). Sexology: The Basics. Taylor & Francis. p. unpaginated. ISBN 978-1-000-77488-7. Accesat în . can be at high risk of crossing into “conversion therapy” because of their lack of robust knowledge in contemporary sexology, mistaking normative sexual behaviours for a pathology. 
  33. ^ McGhee, Jamie; Hollowell, Adam (). You Mean It or You Don't: James Baldwin's Radical Challenge. Fortress Press. p. 79. ISBN 978-1-5064-7895-1. Accesat în . 
  34. ^ Francis, Charles (). Archive Activism: Memoir of a "Uniquely Nasty" Journey. University of North Texas Press. p. 187. ISBN 978-1-57441-920-7. Accesat în . 
  35. ^ Meyer, Monica (). „Understanding Sexual Addiction and Hypersexuality: An Integrative Approach to Treatment”. În Bartlik, Barbara; Espinosa, Geovanni; Mindes, Janet; Weil, Andrew. Integrative Sexual Health. Weil Integrative Medicine Library. Oxford University Press. p. 348. ISBN 978-0-19-022590-2. Accesat în . 
  36. ^ Drescher, Jack; Schwartz, Alan; Casoy, Flávio; McIntosh, Christopher A.; Hurley, Brian; Ashley, Kenneth; Barber, Mary; Goldenberg, David; Herbert, Sarah E.; Lothwell, Lorraine E.; Mattson, Marlin R.; McAfee, Scot G.; Pula, Jack; Rosario, Vernon; Tompkins, D. Andrew (). „The Growing Regulation of Conversion Therapy”. Journal of Medical Regulation. 102 (2): 7–12. doi:10.30770/2572-1852-102.2.7. PMC 5040471 Accesibil gratuit. PMID 27754500. 
  37. ^ „France Passed Law To Protect LGBTQ People From 'Conversion Therapy'”. LQIOO (în engleză). . Accesat în . 
  38. ^ Legislative Services Branch (). „Consolidated federal laws of canada, An Act to amend the Criminal Code (conversion therapy)”. laws.justice.gc.ca. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Purshouse, Craig; Trispiotis, Ilias (). „Is 'conversion therapy' tortious?”. Legal Studies. 42 (1): 23–41. doi:10.1017/lst.2021.28 Accesibil gratuit. 
  40. ^ „Conversion Therapy is Torture”. International Rehabilitation Council for Torture Victims (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ Canady, Valerie (). „New report calls for an end to 'conversion therapy' for youth”. The Brown University Child and Adolescent Behavior Letter. 31 (12): 3–4. doi:10.1002/cbl.30088. 
  42. ^ Lee, Cory (). „A Failed Experiment: Conversion Therapy as Child Abuse”. Roger Williams University Law Review. 27 (1). Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie