Hans-Hermann Hoppe

Hans-Hermann Hoppe
Date personale
Născut (75 de ani) Modificați la Wikidata
Peine, Republica Federală Germania, Germania Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
filozof
universitar[*]
cadru didactic universitar[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversity of Nevada, Las Vegas[*][[University of Nevada, Las Vegas (public research university in Paradise, Nevada, United States)|​]]
Mülkiyet ve Özgürlük Derneği[*][[Mülkiyet ve Özgürlük Derneği (organization)|​]]
Universitatea Johns Hopkins
The Johns Hopkins University SAIS Bologna Center[*][[The Johns Hopkins University SAIS Bologna Center (located in Bologna, Italy)|​]]
Journal of Libertarian Studies[*][[Journal of Libertarian Studies (journal)|​]]  Modificați la Wikidata
Domeniufilozofie
economie
sociologie  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Saarland
Universitatea Johann Wolfgang Goethe Frankfurt
Universitatea din Michigan  Modificați la Wikidata
InfluențeLudwig von Mises
Jürgen Habermas
Immanuel Kant
Karl Ludwig von Haller[*][[Karl Ludwig von Haller (jurist elvețian)|​]]
Gustave de Molinari[*]
Bertrand de Jouvenel[*][[Bertrand de Jouvenel (politician francez)|​]]
Erik von Kuehnelt-Leddihn
Robert Nisbet[*][[Robert Nisbet (sociolog american)|​]]
Paul Lorenzen[*][[Paul Lorenzen (German mathematician and philosopher (1915–1994))|​]]
Karl-Otto Apel[*][[Karl-Otto Apel (filosof german)|​]]
Murray Rothbard  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Hans-Hermann Hoppe (Pronunție în germană: /ˈhɔpə/; n. , Peine, Republica Federală Germania, Germania) este un economist germano-american al școlii austriece și filosof.[1][2][3] Este profesor emerit de economie la Universitatea Nevada, Las Vegas⁠(d) (UNLV), membru senior al Institutului Ludwig von Mises și fondator, respectiv președinte al Societății pentru Proprietate și Libertate⁠(d).[4][5]

Hoppe se caractrizează drept un austro-libertarian[6][7] și anarho-capitalist, fiind cunoscut pentru opoziția sa față de democrație.[8]

Biografie

Hoppe s-a născut în Peine, Germania de Vest, a urmat studiile de licență la Universität des Saarlandes[9] și a obținut diplomele de master și doctorat de la Universitatea Goethe din Frankfurt.[10] Acesta a studiat cu Jürgen Habermas, un cunoscut intelectual german din epoca post-belică, dar a ajuns treptat să respingă ideile sale și, în general, stânga europeană, considerându-le „intelectual infertile și moralmente falimentare”.[11]

După încheierea studiilor doctorale, a fost bursier al Universității din Michigan între 1976 și 1978 și a obținut abilitarea în Fundamentele Sociologiei și Economiei de la Universitatea din Frankfurt în 1981. Din 1986[12] până la pensionarea sa în 2008,[13] Hoppe a fost profesor la School of Business în cadrul Universității Nevada, Las Vegas. Este membru distins al Institutului Mises și a fost redactor la diferite publicații periodice ale Institutului Mises.[14]

Hoppe a declarat că Murray Rothbard a fost „profesorul, mentorul și maestrul său”. După ce a citit cărțile lui Rothbard și a devenit susținător al ideilor sale politice, Hoppe s-a mutat din Germania la New York pentru a fi aproape de mentorul său și l-a urmat pe acesta la Universitatea din Nevada. Conform lui Hoppe, începând din 1985 până la moarta lui Rothbard în 1995, Hopper l-a considerat pe acest drept „cel mai drag prieten patern al său”.[15]

În prezent, Hoppe locuiește în Turcia împreună cu soția sa Gülçin Imre Hoppe, un economist austriac.[16][17]

Societatea pentru Proprietate și Libertate

În 2006, Hoppe a înființat Societatea pentru Proprietate și Libertate (The Property and Freedom Society; „PFS”) ca răspuns la Societatea Mont Pelerin⁠(d), influențată de Milton Friedman, pe care a ridiculizat-o drept „socialistă”.[necesită citare]

Hoppe a fost criticat pentru că a invitat naționaliști albi - precum Jared Taylor și neonazistul Richard B. Spencer - să susțină discursuri în cadrul PFS.[18]

Institutul Mises

Infuențați de lucrările de economie redactate de Hans-Hermann Hoppe, Murray Rothbard, Ludwig von Mises și alți economiști austrieci, Lew Rockwell, Burton Blumert⁠(d) și Murray Rothbard au înființat Institutul Mises în 1982.[19]

Institutul Mises a oferit gratuit mii de cărți scrise de Hans Hermann Hoppe, Ludwig Von Mises, Murray Rothbard și alți economiști de seamă în format e-book și audiobook.[20] A conceput o secțiune pentru începători care rezumă conceptele principale în treizeci de minute pentru cei care nu sunt familiarizați cu ideile economiei austriece.[21] De asemenea, Institutul Mises are un program de studii superioare.[22]

Etica argumentării

În numărul din septembrie 1988 al revistei Liberty⁠(d),[23] Hoppe a încercat să formuleze o justificare a priori și moralmente neutră⁠(d) pentru etica libertariană prin conceperea unei noi teorii pe care a numit-o etica argumentării.[24] Acesta a susținut că orice argument care contrazice principiile libertariene este logic incoerent.[25]

Hoppe menționează că în cadrul unei discuții despre politică, oamenii își asumă anumite norme de argumentare, inclusiv interzicerea apelului la violență. Potrivit acestuia, dintre toate filozofiile politice, numai libertarianismul anarho-capitalist interzice utilizarea violenței, i.e. principiul neagresiunii. Prin urmare, orice argument în favoarea oricărei filozofii politice, alta decât anarcho-capitalismul, este logic incoerentă.

Lucrări

Germană

Engleză

Editor

Note

  1. ^ Martland, Keir (). Liberty from a Beginner: Selected Essays. p. 61. 
  2. ^ Chakraverty, S. (). Mathematics of Uncertainty Modeling in the Analysis of Engineering and Science Problems. IGI Global. p. 38. ISBN 978-1466649910. 
  3. ^ Dieterle, David A. (). Economic Thinkers: A Biographical Encyclopedia. Greenwood. p. 145. ISBN 978-0313397462. 
  4. ^ „Hans-Hermann Hoppe”. Ludwig von Mises Institute. . 
  5. ^ „UNLV Catalog” (PDF). p. 47. Accesat în . 
  6. ^ newvalleymedia (). „Coming of Age with Murray”. Mises Institute (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ Share, Cade (). „A Defense of Rothbardian Ethics via a Mediation of Hoppe and Rand”. The Journal of Ayn Rand Studies. Penn State University Press. 12 (1): 117–150. doi:10.2307/41607996. 
  8. ^ David Gordon, Review of Hans-Hermann Hoppe, Democracy: The God that Failed, "The Mises Review" of Ludwig von Mises Institute, Volume 8, Number 1, Spring 2002; Volume 8, Number 1.
  9. ^ Jeff Tucker interviews Hans-Hermann Hoppe Arhivat în , la Wayback Machine. (1 October 2011)
  10. ^ „UNLV Catalog” (PDF). p. 47. Accesat în . 
  11. ^ Lew Rockwell, introduction to Hoppe's A Short History of Man (2015), Auburn, Mississippi: Mises Institute, p. 9
  12. ^ Archived at Ghostarchive and the Wayback Machine: „Juan Ramón Rallo interviews Mises Institute scholar Hans-Hermann Hoppe at the Instituto Juan de Mariana's”. YouTube. 
  13. ^ Anthony Wile. „Dr. Hans-Hermann Hoppe on the Impracticality of One-World Government and the Failure of Western-style Democracy”. thedailybell.com. Accesat în . 
  14. ^ Hans Herman Hoppe, The Economics and Ethics of Private Property, Second Edition, Mises Institute, p. xii, ISBN: 978-0945466406.
  15. ^ Hoppe, Hans-Hermann (1995). L. Rockwell (Ed.), from Murray Rothbard, In Memoriam. Auburn, AL: Ludwig von Mises Institute. pp. 33–37
  16. ^ „Hans-Hermann Hoppe”. Ludwig von Mises Institute. . 
  17. ^ Salihovic, Elnur (2015). Major Players in the Muslim Business World. Universal Publishers.
  18. ^ Ganz, John (). „Perspective – Libertarians have more in common with the alt-right than they want you to think”. Accesat în . 
  19. ^ „The Story of the Mises Institute”. Ludwig von Mises Institute. . 
  20. ^ „Books & Library”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Economics for Beginners Series”. . Accesat în . 
  22. ^ „Graduate Program”. Ludwig von Mises Institute. . 
  23. ^ Hoppe, Hans-Hermann (septembrie 1988). „The Ultimate Justification of the Private Property Ethic” (PDF). Liberty. 2 (1): 20–22. The mere fact that an individual argues presupposes that he owns himself and has a right to his own life and property. This provides a basis for libertarian theory radically different from both natural rights theory and utilitarianism. 
  24. ^ Symposium (noiembrie 1988). „Hans-Hermannn Hoppe's Argumentation Ethics: Breakthrough or Buncombe?” (PDF). Liberty. 2 (2): 44–54. Arhivat din original (PDF) la . 
  25. ^ Hans-Hermann Hoppe's Argumentation Ethic: A Critique, Robert Murphy and Gene Callahan. Relevant text on Page 3: "Therefore, [Hoppe] concludes that the libertarian view of property rights is the only one that can possibly be defended by rational argument."

Lectură suplimentară

Legături externe