Hoppe s-a născut în Peine, Germania de Vest, a urmat studiile de licență la Universität des Saarlandes[9] și a obținut diplomele de master și doctorat de la Universitatea Goethe din Frankfurt.[10] Acesta a studiat cu Jürgen Habermas, un cunoscut intelectual german din epoca post-belică, dar a ajuns treptat să respingă ideile sale și, în general, stânga europeană, considerându-le „intelectual infertile și moralmente falimentare”.[11]
După încheierea studiilor doctorale, a fost bursier al Universității din Michigan între 1976 și 1978 și a obținut abilitarea în Fundamentele Sociologiei și Economiei de la Universitatea din Frankfurt în 1981. Din 1986[12] până la pensionarea sa în 2008,[13] Hoppe a fost profesor la School of Business în cadrul Universității Nevada, Las Vegas. Este membru distins al Institutului Mises și a fost redactor la diferite publicații periodice ale Institutului Mises.[14]
Hoppe a declarat că Murray Rothbard a fost „profesorul, mentorul și maestrul său”. După ce a citit cărțile lui Rothbard și a devenit susținător al ideilor sale politice, Hoppe s-a mutat din Germania la New York pentru a fi aproape de mentorul său și l-a urmat pe acesta la Universitatea din Nevada. Conform lui Hoppe, începând din 1985 până la moarta lui Rothbard în 1995, Hopper l-a considerat pe acest drept „cel mai drag prieten patern al său”.[15]
În prezent, Hoppe locuiește în Turcia împreună cu soția sa Gülçin Imre Hoppe, un economist austriac.[16][17]
Societatea pentru Proprietate și Libertate
În 2006, Hoppe a înființat Societatea pentru Proprietate și Libertate (The Property and Freedom Society; „PFS”) ca răspuns la Societatea Mont Pelerin(d), influențată de Milton Friedman, pe care a ridiculizat-o drept „socialistă”.[necesită citare]
Infuențați de lucrările de economie redactate de Hans-Hermann Hoppe, Murray Rothbard, Ludwig von Mises și alți economiști austrieci, Lew Rockwell, Burton Blumert(d) și Murray Rothbard au înființat Institutul Mises în 1982.[19]
Institutul Mises a oferit gratuit mii de cărți scrise de Hans Hermann Hoppe, Ludwig Von Mises, Murray Rothbard și alți economiști de seamă în format e-book și audiobook.[20] A conceput o secțiune pentru începători care rezumă conceptele principale în treizeci de minute pentru cei care nu sunt familiarizați cu ideile economiei austriece.[21] De asemenea, Institutul Mises are un program de studii superioare.[22]
Etica argumentării
În numărul din septembrie 1988 al revistei Liberty(d),[23] Hoppe a încercat să formuleze o justificare a priori și moralmente neutră(d) pentru etica libertariană prin conceperea unei noi teorii pe care a numit-o etica argumentării.[24] Acesta a susținut că orice argument care contrazice principiile libertariene este logic incoerent.[25]
Hoppe menționează că în cadrul unei discuții despre politică, oamenii își asumă anumite norme de argumentare, inclusiv interzicerea apelului la violență. Potrivit acestuia, dintre toate filozofiile politice, numai libertarianismul anarho-capitalist interzice utilizarea violenței, i.e. principiul neagresiunii. Prin urmare, orice argument în favoarea oricărei filozofii politice, alta decât anarcho-capitalismul, este logic incoerentă.
^Hoppe, Hans-Hermann (septembrie 1988). „The Ultimate Justification of the Private Property Ethic”(PDF). Liberty. 2 (1): 20–22. The mere fact that an individual argues presupposes that he owns himself and has a right to his own life and property. This provides a basis for libertarian theory radically different from both natural rights theory and utilitarianism.
^Hans-Hermann Hoppe's Argumentation Ethic: A Critique, Robert Murphy and Gene Callahan. Relevant text on Page 3: "Therefore, [Hoppe] concludes that the libertarian view of property rights is the only one that can possibly be defended by rational argument."
.jpg)
