Majorarea salariilor cu 25%, acordându-se sume de 1500 de lei anual pentru personalul didactic și auxiliar, respectiv 500 de lei anual pentru personalul nedidactic până în 2027
Acordarea unei prime tranșe de 50% din grila de salarizare, de la 1 ianuarie 2024
Pe 22 mai 2023 a fost declanșată o grevă generală în sistemul de învățământ din România, care a implicat 150.000 de profesori și încă 60.000–70.000 de cadre didactice și auxiliare, cerând o creștere a salariilor în educație cu 25%. În timpul grevei, au existat multiple încercări ale sindicatelor și profesorilor de a negocia cu guvernul României, precum și cu președintele Klaus Iohannis. Demonstrații simultane au avut loc în București și în alte câteva orașe mari la nivel național.
Pe 12 iunie 2023, sindicatele au anunțat suspendarea grevei generale, cu condiția ca propunerile lor de majorare a salariilor care au fost acceptate cu câteva zile mai devreme să fie aprobate printr-o ordonanță de urgență a guvernului, care s-a întâmplat între timp.
Greva este cea de a patra din sistemul de educație de la Revoluția din 1989, grevele anterioare întâmplându-se în 1999, 2000 și 2005,[4] și a dus la amânarea examenelor pentru clasa a VI-a, precum și a examenelor orale de la sesiunea de bacalaureat din 2023.
Context
Protestele au fost cauzate de salariile mici ale profesorilor care au salariul mediu pe economie. Salariile profesorilor sunt cu destul mai mici comparativ cu alte profesii din România. Un profesor câștigă 39,504 lei anual. După 10 ani de activitate, un profesor poate ajunge la 50,897 lei (10.342 euro) salariu anual și după 15 ani de activitate un cadru didactic poate câștiga 53,943 lei (10,961 euro) pe an.[5]
Înainte de greva generală, o grevă de avertisment de două ore a avut loc pe 17 mai.[6] O săptămână mai devreme, aproximativ 10.000 de profesori au participat la un marș organizat de sindcatele din educație la București.[7]
Cronologie
22 mai – 1 iunie
Sindicatele din învățământ au anunțat o grevă generală la nivel național în sistemul de învățământ românesc care implică aproximativ 150.000 de profesori și alte 60.000 - 70.000 de cadre didactice și auxiliare, începând cu 22 mai 2023 la ora 8:00,[8][9][10] din cauza salariilor mici,[11] în urma negocierilor eșuate între sindicatele din învățământ și guvern în ziua precedentă.[12] Printre cereri se numără majorarea salariilor la 4.000 de lei net pentru profesorii debutanți, respectiv 7.000 de lei net pentru cadrele didactice aflate la finalul carierei, propunere considerată „absolut foarte greu de îndeplinit” de către guvernul României, invocând o „pierdere de fonduri europene odată cu creșterea” în salarii care ar adânci deficitul bugetar”.[13]
Cu toate acestea, greva generală a continuat și după 22 mai. A doua zi, au avut loc consultări între reprezentanții asociațiilor de părinți, studenți și premierul Nicolae Ciucă, după care acesta din urmă a declarat că cerințele vor fi îndeplinite într-o nouă lege salarială unitară care va fi finalizată până pe 15 iulie.[14]
Pe 24 mai, sindicatele au încercat noi negocieri cu guvernul. Guvernul s-a oferit să acorde profesorilor o sumă de 1.000 de lei în iunie și încă 1.500 de lei în octombrie, însă această propunere a fost respinsă de sindicate,[15] solicitând în schimb o creștere de 25% pentru fiecare profesor până în decembrie. Guvernul a respins această solicitare, insistând că formularele care permit creșteri salariale au fost epuizate în actuala lege a salarizării și că profesorii vor primi doar sporuri de 2.500 de lei în două tranșe.[16][17] În aceeași zi, postul de știri românesc Digi 24 (despre care se zvonește că este susținut financiar de Partidul Național Liberal, partidul de guvernământ) a susținut că protestele sunt susținute de Rusia, lucru criticat de celelalte părți ale presei românești.[18][19]
Pe 28 mai, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, a declarat că greva generală va continua pentru a doua săptămână, anunțând un miting uriaș la București pe 30 mai, la care sunt așteptate să participe 20.000 de persoane.[20] Simultan, au avut loc proteste și în alte câteva orașe mari, printre care Alba Iulia, Brașov, Brăila, Târgu Jiu și Timișoara. Peste 10.000 de profesori au mărșăluit la Palatul Cotroceni.[21] Între timp, sindicatele și profesorii au vrut să discute cu președinteleKlaus Iohannis, ofertă pe care a acceptat-o.[22][23][24] Cu toate acestea, profesorii au anunțat că greva generală continuă.[21][25]
Pe 31 mai, guvernul a oferit cadrelor didactice o majorare de 1.000 de lei la salarii, după o nouă încercare de negocieri între cei dintâi și cei din urmă, urmată de o creștere treptată a salariului la nivelurile dorite de profesor până în 2026.[26][27] A doua zi, oferta a fost aprobată de guvern printr-o ordonanță de urgență.[28] Totuși, sindicatele și profesorii au respins această propunere și au anunțat că greva generală va continua și în iunie, cerând majorări salariale mai mari aplicate pe termen mai scurt.[29][30]
Decizia sindicatelor și a profesorilor de a respinge oferta a fost supusă criticilor părinților, în special ale elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a care urmau să susțină examenele naționale.[31][32] La cel de-al 2-lea Summit EPC din Moldova, președintele Klaus Iohannis a criticat și el vehement decizia: „Cum îndrăznește cineva să pună în dificultate examenele naționale?... După ce Guvernul le-a dat [profesorilor] tot ce le-au cerut [creșterea salariului], acum din ce motive continuă greva?”.[33]
6 – 12 iunie
Pe 6 iunie, aproximativ 52,8% din personalul din învățământ era încă în grevă generală, în timp ce 15.000 dintre ei au renunțat la aceasta, potrivit ministrului Educației, Ligia Deca.[34] Pe 7 iunie, Marcel Ciolacu și premierul Ciucă au anunțat că Guvernul va adopta un memorandum prin care se angajează că va aplica majorarea salarială în educație.[35] Între timp, a existat o încercare a unui părinte de a răsturna greva generală, dând în judecată sindicatele din învățământ; această cerere a fost respinsă de Tribunalul București.[36]
Pe 9 iunie, mii de profesori au protestat din nou în Piața Victoriei din București, mărșăluind în cele din urmă către Palatul Cotroceni, în ciuda faptului că Iohannis nu a fost acolo, ci în stațiunea de vară Neptun.[37][38] Simultan, sindicatele au încercat o nouă rundă de negocieri cu guvernul.[39] Guvernul a oferit o creștere mai mare a salariilor din 2024, alături de o sumă suplimentară de 1.500 lei net acordată profesorilor o dată în octombrie, până în 2027.[40] Până a doua zi, această ofertă a fost respinsă și de sindicate, greva generală urmând să continue pentru a patra săptămână, punând în pericol calendarele probelor de Evaluare Națională și de Bacalaureat din 2023.[41]
Ulterior, pe 10 iunie, sindicatele au anunțat că guvernul a acceptat propunerile de majorare a salariilor cu 25%, acordând sume de 1500 lei anual pentru personalul didactic și auxiliar, respectiv 500 lei anual pentru personalul nedidactic până în 2027, precum și o primă tranșă de 50% din noua grilă de salarizare, de la 1 ianuarie 2024.[42] A doua zi, sindicatele au anunțat că greva va continua până când propunerile vor fi scrise într-o ordonanță de urgență a guvernului.[43]
Pe 12 iunie, sindicatele au anunțat suspendarea grevei generale, cu condiția ca propunerile să fie aprobate de guvern printr-o ordonanță de urgență,[44] ceea ce s-a întâmplat între timp.[45] Profesorii care s-au opus deciziei au acuzat sindicatele de „trădare”.[46]
Impact
Examenele de clasa a VI-a, planificate inițial pentru zilele de 24 și 25 mai, au fost amânate de două ori din cauza grevei generale,[47] înainte de anularea lor pe 11 iunie.[48]
În plus, pe 31 mai, perioada de înscriere la Bacalaureat a fost prelungită până pe 9 iunie.[49][50] În ziua de 8 iunie, probele orale de la Bacalaureat au fost amânate pentru 14 iunie, de la 12 iunie așa cum era stabilit inițial,[51] dar au fost anulate și pe 11 iunie.[48]
