Gravitonul este o particulă elementară ipotetică; în contextul teoriei cuantice a câmpului, el ar media interacțiunea gravitațională, la fel cum fotonul mediază interacțiunea electromagnetică. Caracteristica de forță atractivă cu rază infinită de acțiune a interacțiunii gravitaționale și faptul că sursa acesteia este, conform teoriei relativității generale, tensorul energie-impuls, sugerează că gravitonul ar trebui să fie un boson cu masă zero și spin 2. Gravitonii au fost studiați în anii 30 de către Matvei P. Brtonștein, iar în anii de după război de către D.D. Ivanenko, A.A. Sokolov, John A. Wheeler, Kip Thorne și alții.

Acest articol din domeniul fizicii este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.

v • d • m Gravitație cuantică Concepte de bază Graviton • Scara Planck • Problema trans-Planckiană • Spumă cuantică • Corespondența AdS/CFT • Amestecarea IR/UV • Plasture de cauzalitate • Anomalie gravitațională • Teorema Weinberg–Witten Găuri negre Termodinamica găurii negre • Paradox al informației găurii negre • Principiul holografic • Delimitarea holografică Bousso • Complementaritatea găurii negre • Singularitate gravitațională Teoria cuantică a câmpului în curbura spațiu-timpului Radiație Hawking • Radiație Unruh • Vid Bunch–Davies  • Gravitație semiclasică • Efect Casimir Teorii propuse Teoria supercoardelor Teoria M • supergravitație • string field theory • Mecanismul Green-Schwarz • fuzzball • swampland Gravitație cuantică canonică Ecuația Wheeler–DeWitt • loop quantum gravity Gravitație cuantică euclidiană Stare Hartle–Hawking Teoria vidului superfluid Vid logaritmic BEC Altele geometrie noncomutativă • causal dynamical triangulation • causal sets • twistor theory • spin foam Modele 2+1D topological gravity • Model CGHS • Model RST • Gravitație Liouville • type 0 string theory • Gravitație Jackiw–Teitelboim Aplicații Cosmologie cuantică inflație eternă • multivers • dualitate FRW/CFT Altele mecanici cuantice ale călătoriei în timp Proiect:Mecanică cuantică